Încălzirea globală a provocat o creștere alarmantă a concentrației de alcool în vinurile românești, care au ajuns la o tărie mai mare decât cea a țuicii. Din această cauză, Ministerul Agriculturii a solicitat cercetătorilor să creeze o metodă prin care să reducă gradele de alcool din vin.
Printre proiectele de cercetare în agricultură privind pregătirea pentru schimbările climatice s-a numărat și un proiect solicitat în mod expres de ministerul de resort. Este vorba despre proiectul privind managementul alcoolului în vederea producerii de vinuri cu grad alcoolic scăzut pe care l-a acceptat, în final, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație (SCDVV) Iași. ”A fost un proiect propus de Ministerul Agriculturii, pe care toate unitățile de cercetare l-au refuzat și, până la urmă, l-am acceptat noi. În cercetarea pe care o vom face urmărim obținerea unor vinuri mai slab alcoolizate, pentru că în ultimul timp strugurii acumulează foarte mult zahăr datorită schimbărilor climatice, încălzirii globale, și viticultorii s-au plâns că obțin numai vinuri foarte tari de peste 13-14 grade. În ultimii 10 ani s-a simțit cel mai pregnant o creștere a gradelor de alcool în vinuri, cu o medie de 1,4 grade. Sunt mai multe secvențe, pornind de la recoltarea eșalonată a strugurilor la un anumit nivel de acumulare a zaharurilor în struguri, până la folosirea unor drojdii speciale care să consume o parte din zahăr și procesul de osmoză inversă. Trebuie să facem un vin de peste 8,5 grade până la 10, 5 grade, în condițiile în care vinurile pot ajunge și la 15-16 grade tărie alcoolică”, ne-a declarat dr.ing Doina Damian, directorul general al SCDVV Iași.
Legea interzice vinurile slab alcoolizate
Cercetările specialiștilor sunt cenzurate de o lege frapantă existentă în România, cea a Viei și Vinului, care interzice producerea unei astfel de băuturi cu o concentrație alcoolică mai scăzută de 8,5 grade. ”Sunt teze de doctorat și se lucrează pe tema asta de ceva vreme, s-au încercat diverse procedee de a reduce concentrația alcoolică din vinuri. Statisticile Organizației Internaționale a Viei și Vinului arată că în ultimii ani consumatorii preferă vinurile mai ușoare, mai puțin alcoolizate, în urma campaniilor privind toxicitatea alcoolului. Astfel, s-a ajuns la concluzia că există un segment de piață neacoperit în România și care ar trebui umplut cu niște vinuri care au o concentrație mai slabă de alcool. Acestea ar putea fi consumate și de persoane cu probleme cardiace, care sunt private în acest moment de consumul de vin care are și beneficii pentru sănătate, vorbim de compușii fenolici, de antioxidanți. În România, acum 30 de ani, vinurile cu 14-15 la sută alcool se găseau foarte rar pe piață, acum cele cu 15%-16% se găsesc în mod frecvent. Trebuie să descoperim o metodă de a reduce concentrația alcoolică, dar în același timp vinul să-și păstreze calitățile organoleptice și senzoriale ale produsului inițial. Este o misiune foarte dificilă pentru că este un produs care suferă dacă nu este protejat. Dacă vreau să prelungesc o fază de fermentație reușesc ca drojdia să-mi consume mai mult zahăr și să-mi producă mai puțin alcool, dar efectele secundare ar putea fi o schimbare a culorii, o dezvoltare a altor microorganisme. Vom face demersuri să schimbăm legislația pentru a ne permite să avem și vinuri cu concentrație alcoolică scăzută. Dacă vom obține o tehnologie viabilă, vom reuși, cu timpul, să obținem chiar vin fără alcool”, ne-a precizat Răzvan Filimon, cercetător la SCDVV Iași.