În satul Pereni, la aproximativ 50 de kilometrii de războiul din Ucraina vecină, podgoreanul Nicolae Tronciu are ochii ațintiți spre UE.
„Vând în principal în Europa, mai ales în România” explică acest agronom de profesie, care și-a lansat propria sa marcă de vin în urmă cu patru ani.
„Tradiţional, eram orientaţi spre piaţa rusească, însă acolo preţurile sunt mai mici. În UE poţi cere un preţ mai mare pentru vin, dar accentul se pune pe calitate. Viitorul este în Europa”, a declarat el pentru AFP.
Republica Moldova se numără printre cei mai mari 20 de producători mondiali de vin. Embargourile succesive impuse de Moscova în ultimele decenii, ca represalii la decizia autorităţilor de la Chişinău de a se apropia de UE, i-au determinat pe viticultori să-și vândă vinul în Europa, mai degrabă decât în Rusia.
În 2021 Rusia a fost responsabilă pentru 10% din exporturile de vin ale Republicii Moldova , conform cifrelor Ministerului Agriculturii, în scădere de la 80% la începutul anilor 2000.
Totodată, moldovenii au livrat anul trecut peste 120 de milioane de litri țărilor europene – față de 8,6 milioane Rusiei – și au câștigat medalii la competiții internaționale.
„Înainte de embargoul rusesc din 2006, ţara nu cunoştea termenul diversificarea pieţei. Astăzi exportă în fiecare an aproape 68 de milioane de sticle de vin în peste 70 de ţări”, subliniază Sergiu Gherciu, secretar de stat la Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Cu toate acestea, principala provocare pentru producătorii de vin din Republica Moldova o reprezintă creşterea costurilor de producţie, cu un salt de 50% în acest an.
„Cheltuielile noastre s-au dublat ca urmare a majorării preţurilor la energie, pesticide și îngrăşăminte, confirmă şi Nicolae Tronciu, care vinde între opt şi zece tone de vin pe an.
