Succesul și volatilitatea criptomonedelor au determinat autoritățile din întreaga lume să abordeze problema reglementării fiscale și juridice a unui sector scăpat de sub control.
În Statele Unite, activele digitale sunt în curs de a fi supuse reglementărilor financiare tradiționale. Comisia Europeană intenționează să instituie un cadru juridic încă din 2023. Cu toate acestea, fiecare stat membru își dezvoltă propria politică fiscală.
Banii digitali, ascensiune fulminantă
Binance, Ripple, Tether și, bineînțeles, celebrul Bitcoin sau Ethereum au fost în atenția presei de la începutul anilor 2010. În prezent există peste 15.000 de criptomonede.
Dacă până în 2020 nebunia criptomonedelor a fost limitată la persoanele fizice, anul 2021 a marcat un punct de cotitură. Într-adevăr, investitori instituționali de top, precum fondul de pensii BlackRock sau banca americană Morgan Stanley, s-au poziționat pe această piață.
În plus, alți jucători importanți – Visa sau PayPal – și din ce în ce mai multe întreprinderi acceptă plăți în Bitcoin. Există peste 33 000 de ATM-uri în întreaga lume.
Băncile centrale sunt, de asemenea, angajate într-o cursă frenetică pentru a-și crea propriile monede virtuale.
Acestea se numesc monede digitale ale băncilor centrale (CBCD). În această privință, China este cu mult înaintea tuturor, iar yuanul său digital ar trebui să intre în vigoare anul viitor. În Europa, primul prototip este așteptat să fie lansat abia în 2025.
Piață de 2,5 trilioane de dolari
Criptomonedele se dezvoltă cu mare viteză, iar piața globală valorează în prezent aproximativ 2,5 trilioane de dolari, adică 1% din activele financiare globale.
Există o cantitate semnificativă de speculații în această ascensiune fulminantă. Și explică volatilitatea extremă a activelor digitale, care pot crește sau scădea cu 20% în câteva zile, își pot cvadrupla valoarea într-un an sau pot scădea la jumătate în câteva săptămâni.
În SUA, lațul reglementării criptomonedelor se înăsprește pentru a le aduce în reglementările financiare de bază. Universul criptomonedelor ar putea fi impozitat din 2023. Planul de redresare de 3,5 trilioane de dolari al lui Joe Biden, adoptat de Senat și Camera Reprezentanților în vara lui 2021, prevede acest lucru.
Concret, Statele Unite intenționează să integreze tranzacțiile acestor noi active digitale sub controlul administrației fiscale americane, legându-le de produse financiare tradiționale.
În Europa, dezbaterile în jurul reglementării criptomonedelor sunt și ele foarte antrenate chiar dacă nu abordează întrebări legate de impozitare. 2022 se anunță crucial și în prima jumătate a anului, Comisia Europeană trebuie să depună o directivă, numită directivă MiCA (Markets in Crypto-Assets).
Potrivit lui Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, citat de AFP, reglementarea criptomonedelor trebuie să „împiedice infractorii și teroriștii să profite de anonimatul pe care îl oferă”.
Scopul este de a depăși lipsa de încredere asociată cu monedele digitale pentru a încuraja investițiile, a sprijini inovația și a permite o concurență loială. Piața cripto-activelor ar fi considerată servicii financiare tradiționale cu aceleași forme de protecție garantate investitorilor. Astfel, pe termen lung, doar anumite criptomonede ar putea fi autorizate în Uniunea Europeană.
Politici diferite
Dar fără un cadru fiscal armonizat privind criptomonedele la nivel european, statele membre ale UE aplică politici foarte diferite.
Franța este țara care taxează cel mai mult criptomonedele din Europa. Danemarca încearcă să minimizeze tranzacțiile în numerar. Cele în monedă digitală și câștigurile de capital din vânzările de Bitcoin sunt scutite de taxe acolo.
În același mod, Elveția este considerată „Valea Cripto” europeană, iar Portugalia aplică o politică fiscală foarte încurajatoare. În Germania, câștigurile de capital din monedele digitale sunt scutite de impozit atunci când sunt deținute mai mult de un an.