Suspendarea tarifelor reciproce nu ajută piața petrolului

Petrolul a continuat să înregistreze o evoluție volatilă, contractele futures revenind la pierderi după decizia președintelui Donald Trump de a suspenda unele tarife vamale.

Brent a scăzut sub 64 de dolari pe baril –  o sesiune de tranzacții  agitată în care prețurile au atins un minim al ultimilor patru ani, înainte de a înregistra în cele din urmă cea mai mare creștere într-o singură zi din octombrie, relatează Bloomberg.

În condițiile în care piețele sunt bulversate, Trump a anunțat o oprire de 90 de zile a creșterii tarifelor reciproce împotriva a zeci de națiuni, dar a ridicat  taxele pentru China la 125%.

„Cu o mare incertitudine încă existentă, perspectiva unei reveniri majore a țițeiului nu este posibilă în acest stadiu, când piața trebuie să facă față riscului de slăbire a cererii și de creștere a producției din partea OPEC”, a declarat Ole Hansen, șeful strategiei de mărfuri la Saxo Bank. „Ne confruntăm cu cele mai proaste tarife din anii 1930”. Trump a cerut Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol să reducă prețurile la carburanți.

Prețurile petrolului au scăzut dramatic în comparație cu începutul lunii, deoarece măsurile agresive de impunere a tarifelor din SUA au stârnit avertismente cu privire la o recesiune globală care ar reduce cererea de energie.

În același timp, alianța OPEC+ s-a angajat să slăbească limitarea producției într-un ritm mai rapid decât se aștepta, ceea ce înseamnă o supraofertă globală.

China este cel mai mare importator de petrol, iar taxele americane ar putea afecta consumul național de combustibili și produse petrochimice. Chiar și înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă, consumul de benzină și motorină a fost în scădere, în parte din cauza unei crize imobiliare prelungite și răspândirii vehiculelor electrice.

„Ne putem aștepta ca prețurile petrolului să își reia tendința descendentă mai largă odată ce optimismul din jurul recentei amânări a tarifelor se estompează”, precizeză Yeap Jun Rong, strateg de piață la IG Asia.

Cererea mondială de țiței va fi în medie de 103,9 milioane de barili pe zi în 2025, iar Asia va fi responsabilă pentru aproape 60% din creșterea din acest an.

În prezent, trei sferturi din rezervele mondiale de țiței  sunt controlate de companii naționale deținute de stat. Cele mai mari, după venituri, sunt două companii chineze, Saudi Aramco din Arabia Saudită, Rosneft din Rusia, Petrobras din Brazilia și Indian Oil Corporation (IOCL).