Și persistă mai mult decât previziunile lor. Francois Villeroy de Galhau, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat că se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să crească în următoarele luni.
Multe bănci centrale încep să retragă stimulul de urgență pe care l-au introdus pentru a combate recesiunea pandemică de anul trecut.
Odată cu accelerarea inflației, Rezerva Federală își va încetini programul de cumpărare a activelor, în timp ce băncile din Norvegia, Brazilia, Mexic, Coreea de Sud și Noua Zeelandă se numără printre cele care au ridicat deja ratele dobânzii.
În spatele aceestor decizii sunt temerile inflaționiste – și nu vor dispărea în curând pe fondul creșterii facturilor de energie, costurilor materiilor prime, cererii post-blocare, stimulului continuu și penuriei de forță de muncă.
Această situației îi pune în dificultate pe bancherii centrali. Direcționarea inflației cu o politică monetară mai strictă se adaugă la presiunea asupra economiilor, dar încercarea de a spori cererea poate aprinde prețurile în continuare, notează Bloomberg.
Deocamdată, senzația multora este că inflația a persistat mai mult decât s-a prevăzut. “Puterea actuală a inflației pare să se dovedească mai durabilă decât se anticipase inițial”, susține Huw Pill, noul economist șef al Băncii Angliei.
Când va scădea?
Cu toate acestea, nu toți caută să schimbe abordarea precaută. Oficialii Băncii Centrale Europene și ai Băncii Japoniei se numără printre cei care intenționează să-și stimuleze economiile în mod agresiv. Iar Fondul Monetar Internațional prezice că, cel puțin în economiile avansate, inflația se va reduce cu aproximativ 2%, “posibil până la sfârșitul lui 2022”.
„Majorarea inflaţiei, chiar dacă este ridicată, nu înseamnă că este o tendinţă pe termen lung. Nu cred că este începutul unei spirale, chiar dacă trebuie să rămânem extrem de vigilenţi”, a declarat Villeroy, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Franţei.
Alți economiști se aşteaptă ca inflaţia să se atenueze pe măsură ce economiile revin la un nivel normal de activitate, deşi întrebarea crucială este cât de curând se va întâmpla asta.
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat luna trecută la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, iar analiştii se aşteaptă ca tendinţa să continue, un motiv de îngrijorare pentru BCE şi investitori.
Potrivit unei estimări preliminare publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 3,4% în septembrie, de la un nivel de 3% în august.
Este cel mai ridicat nivel din septembrie 2008 şi depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) de 2%.
Blocajele de aprovizionare globale și o serie de factori unici au împins creșterea prețurilor cu mult peste această rată, deși se așteaptă ca presiunile să se diminueze în cursul anului viitor, a apreciat preşedintele BCE, Christine Lagarde. În 2023, inflaţia ar urma să se situeze la 1,5%, uşor peste nivelul de 1,4% previzionat în iunie.
