Cu 26 de denumiri din 100, Franța ia partea leului din acordul privind indicațiile geografice protejate (IGP) dintre Beijing și Bruxelles, intrat în vigoare din 1 martie.
China și Uniunea Europeană au început negocierile pe acest subiect în 2010. Au durat până în 2019 înainte ca Phil Hogan, pe atunci comisarul european pentru agricultură, să semneze documentul la Beijing, pe marginea unei vizite a președintelui francez Emmanuel Macron. Textul a fost apoi ratificat de Consiliul European și Parlament.Printre produsele europene protejate acum, cele de origine franceză ocupă cea mai mare parte și sunt în principal vinuri, băuturi spirtoase și brânzeturi: Beaujolais, Bordeaux, Burgundia, Champagne, Saint-Émilion, Châteauneuf-du-Pape, Calvados , Coniac, dar și prune uscate Agen, Comté și Roquefort. Lista include, de asemenea, whisky irlandez, bere din München, wodcă poloneză, ouzo (Grecia), porto (Portugalia), precum și alte specialități de brânză, cum ar fi manchego spaniol sau mozzarella di bufala campana italiană. La rândul ei, China obține protecția multor ceaiuri, cum ar fi celebrul Pu-erh, băutiri alcoolice precum Moutai sau mai multe tipuri de ciuperci parfumate. A doua listă de indicații geografice, formată din 175 de indicații pe fiecare parte, se așteaptă să facă obiectul procedurilor de protecție în următorii patru ani, potrivit agenției Xinhua care citează un comunicat al Ministerului chinez al Comerțului.China este a doua destinație pentru exporturile agroalimentare din UE, iar produsele IGP reprezintă 9% din valoare.