A fost mai puțin o decuplare și mai mult o ruptură. Dintr-o lovitură, Joe Biden a făcut potențial mai mult pentru a rupe legăturile comerciale dintre SUA și China decât a reușit vreodată Donald Trump.
Controalele care interzic companiilor americane să exporte în China instrumente critice de producție a semiconductorilor marchează un nouă dezmembrare a teoriei conform căreia SUA ar putea îmblânzi ambițiile geopolitice ale Beijingului prin legături comerciale mai strânse.
Indiferent de intenție, este greu de înțeles cum ar putea China să vadă aceste controale altfel decât ca pe o provocare, chiar dacă Washingtonul încearcă să minimalizeze temerile legate de un război rece tehnologic.Casa Albă a încadrat măsurile ca fiind o încercare de a limita utilizarea militară chineză a cipurilor de înaltă performanță.
Este de înțeles că SUA dorește să atenueze ambițiile militare ale unui rival din ce în ce mai asertiv și naționalist. Invazia Rusiei în Ucraina și dificultățile economice care s-au răspândit în întreaga lume ca urmare a creșterii prețurilor la energie au determinat o regândire a strategiei de a depinde de regimuri care sunt potențiali adversari.
Însă natura cu dublă utilizare și omniprezența cipurilor în viața de zi cu zi – nu degeaba sunt supranumiți „noul petrol” – înseamnă că implicațiile acestei acțiuni sunt mai largi.Controalele radicale se extind nu numai la exportul de cipuri americane, ci și la orice cipuri avansate fabricate cu echipamente americane.
Ca urmare, companii din Taiwan, Coreea de Sud și Olanda încearcă acum să își estimeze expunerea, ca să nu mai vorbim de cele din SUA și China.
În forma lor actuală, astfel de măsuri comportă riscuri reale. Unul dintre acestea este o ripostă în natură din partea Chinei, poate din cauza metalelor rare, vitale pentru economia modernă dependentă de tehnologie. De exemplu, China prelucrează 65 % din litiul din lume.
Sancțiunile americane ar fi cea mai mică preocupare a lumii dacă China va decide vreodată să folosească forța pentru a se reunifica cu Taiwanul, care domină producția globală de semiconductori avansați.
O invazie chineză ar declanșa, de asemenea, un val de sancțiuni care, la rândul său, ar afecta economiile interconectate, mult mai mult decât perturbările declanșate de războiul din Ucraina.
Măsurile americane privind semiconductorii vin în contextul în care alte economii, precum și lumea afacerilor, încearcă să calibreze relațiile cu China. Bancherii, spune președintele UBS, sunt „toți foarte pro-China”. Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, s-a întâlnit cu Xi Jinping la Beijing, într-un semn al dependenței persistente a Germaniei față de China și al eșecului său de a învăța din mercantilismul care a făcut-o să se descotorosească cu greu de strânsoarea Rusiei.
Și SUA vor trebui să fie în măsură să își susțină bravada „Made in America”. Este posibil să fi cheltuit deja mult pentru a înființa fabrici de cipuri naționale, dar analiștii estimează că va fi nevoie de 1,2 miliarde de dolari în costuri inițiale, apoi de alte 125 de miliarde pe an, pentru a crea lanțuri de aprovizionare complet localizate, toate acestea în timpul unei crize a costului vieții. Nota de plată pentru decuplarea economiilor Chinei și Americii va avea un cost ridicat.