Rate mari, profituri mari. Câștigul băncilor europene din majorarea dobânzilor

Creditorii europeni au îndurat un deceniu dureros de așteptare a creșterii ratelor dobânzilor.

Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a decis majorarea cu 50 de puncte de bază a ratei dobânzii la facilitatea de depozit, la zero, de la minus 0,50%, într-un efort de a reduce nivelul record al inflaţiei în zona euro. Această măsură a urmat unor majorări mai agresive la Rezerva Federală a SUA  și la Banca Angliei.

„Lumea va trebui să învețe din nou sistemul bancar”, a declarat directorul general al UBS, Ralph Hamers, pentru Financial Times.

Mulți sunt optimiști pentru prima dată în ultimii ani. Creșterea ratelor a fost salutată ca un „schimbător de joc” pentru acest sector de către Morgan Stanley.

Ratele de bază mai mari înseamnă profituri mai mari, deoarece veniturile nete din dobânzi (NII) se îmbunătățesc, o măsură a diferenței dintre ceea ce o bancă plătește pentru depozite și ceea ce percepe pentru credite.

Cei care au bilanțuri și registre de credite mari vor beneficia cel mai mult. HSBC, de exemplu, are un excedent de depozite la nivel mondial de 700 de miliarde de dolari și a estimat că o creștere de 1 punct procentual a ratelor ar genera un plus de 5 miliarde de dolari pe an din NII – echivalentul unei zecimi din veniturile de 50 de miliarde de dolari de anul trecut.

Lloyds Bank estimează că o creștere a ratei de bază cu un punct procentual adaugă 675 de milioane de lire sterline la veniturile sale în primul an.

Creșterea ratelor dobânzilor și volatilitatea rezultată a pieței sunt, de asemenea, bune pentru băncile de investiții. Barclays, BNP Paribas și Deutsche Bank au generat venituri de miliarde prin marile lor brațe de tranzacționare, pe măsură ce activitatea clienților a crescut.

Barclays a declarat că veniturile din tranzacționarea cu venit fix au crescut cu 71%, până la 1,5 miliarde de lire sterline în al doilea trimestru. În mod similar, Deutsche Bank a raportat o creștere trimestrială de 32%, iar Goldman Sachs a înregistrat un câștig de 55% în aceeași afacere la începutul lunii.

Dar chiar dacă optimismul crește, o mare întrebare rămâne fără răspuns: cât din câștigul extraordinar al ratelor dobânzilor va fi absorbit de pierderile mai mari din credite. Consumatorii se confruntă cu o criză acută a costului vieții, iar întreprinderile mici încep să se lupte cu scăderea cheltuielilor și cu o inflație în creștere ca un bulgăre de zăpadă, la scurt timp după blocajele Covid-19 globale.

Cu toate acestea, până în prezent, există puține dovezi de dificultăți a clienților, iar o mare parte din rezervele de zeci de miliarde de euro pentru creanțe neperformante legate de Covid rămân în vigoare, gata să absoarbă pierderile.

Băncile europene care au raportat rezultatele din al doilea trimestru au depășit, în cea mai mare parte, așteptările, în ciuda avertismentelor privind suferințele economice care vor urma.Industria bancară este dornică să nu-și piardă „bunăvoința” pe care a câștigat-o în timpul pandemiei.

“Recesiunea bună”

Deși există încă multe dezbateri cu privire la profitabilitatea sistemului financiar european, puțini sunt îngrijorați de solvabilitatea acestuia.

Testele de stres recente indică faptul că majoritatea creditorilor ar putea suporta chiar și tensiuni economice extreme după ce au fost forțați să construiască rezerve de capital substanțiale după criza din 2008.

Unii văd chiar supraviețuirea unei noi crize ca pe o oportunitate pentru bănci de a se scutura de negativismul persistent care le înconjoară.

„O „recesiune bună” ar putea fi chiar un lucru pozitiv pe termen mai lung pentru sector”, susține analistul Stuart Graham. „Dacă băncile europene pot trece peste ea cu o scădere a profiturilor de cel mult 25-50%, fără majorări majore de capitaluri proprii, fără o interdicție generală de reglementare privind plățile și cu un număr limitat de atacuri la adresa băncilor și represiune financiară, s-ar putea ca în sfârșit să se pună capăt îndoielilor persistente ale multor investitori.”