Pandemia de COVID-19 a accelerat tranziţia spre sectorul digital și a consacrat omniprezenţa giganţilor din industria internetului, care au miliarde de utilizatori, dar a reprezentat în acelaşi timp şi un semnal de deşteptare pentru statele lumii în faţa influenţei uluitoare pe care o deţin aceste companii.
Şedinţe desfăşurate pe Zoom, căutări pe Google, cumpărături pe Amazon, mesaje pe WhatsApp şi seri petrecute vizionând producţii Netflix: beneficiind deja de poziţii de forţă înainte de pandemie, grupul giganţilor americani GAFA (Google, Amazon, Facebook, Apple şi Microsoft) şi cel chinez Batx (Baidu, Alibaba, Tencent şi Xiaomi) au devenit omniprezente pe parcursul acestui an. “Aceste super-staruri ale capitalismului de platformă au transmis sentimentul că sunt din altă lume și chiar invincibile”, spune Joelle Toledano, profesoară de economie la Universitatea Paris-Dauphine. În timp ce statele lumii cheltuiesc trilioane de dolari pentru a evita falimentele în serie şi şomajul în masă, valoarea bursieră a GAFA nu încetează să crească: aceste companii valorează împreună în prezent aproape 8.000 de miliarde de dolari la bursa americană – de trei ori mai mult decât PIB-ul Franţei – în comparaţie cu valoarea lor cumulată de 2.000 de miliarde USD în urmă cu doar cinci ani. Din ianuarie, cursul acţiunilor lor a fost stimulat puternic de pandemie: +35% pentru Facebook, +65% pentru Amazon, +68% pentru Apple. Cât despre Zoom, platforma de videoconferinţe creată în 2011 de un inginer californian, valoarea acţiunilor sale a crescut cu 600% în 2020. La rândul lor, multă vreme limitate la piaţa locală, aplicaţiile chineze încep să prolifereze în lumea întreagă. Este vorba despre Tik Tok, desigur, dar şi despre SHEIN (articole vestimentare) şi Likee (videoclipuri).
UE, SUA, China – recâștigarea puterii
Însă anul 2020 a sunat și la trezirea statelor, care vor să frâneze expansiunea frenetică, cu sute de achiziții, a acestor conglomerate ale noului mileniu, notează AFP. „Până în 2017, se considera că avantajele aduse, mai ales în termeni care ţin de domeniul inovaţiei, erau mai mari decât pagubele provocate, însă vântul şi-a schimbat de acum direcţia, a adăugat Toledano, autoarea cărţii „GAFA: reprenons le pouvoir!”. Pe lângă controlarea de facto a accesului la universul digital – motorul de căutare Google deţine o cotă de piaţă de 93% – aceste monopoluri îi închid pe utilizatori în „ecosisteme blocate”, a subliniat economista. Învăţând lecţia eşecurilor din trecut – proceduri lungi şi tardive, amenzi puţin descurajatoare – Bruxelles-ul a plasat acest domeniu de activitate sub incidenţa unui ambiţios plan de noi reglementări, care vizează chestiuni precum concurenţa şi transparenţa algoritmilor online. Procedurile sunt în creștere și în Statele Unite împotriva Google și Facebook pentru abuz de poziție dominantă. Chemați la răspundere, șefii sectorului au fost chemați de mai multe ori în fața Congresului. În China, autoritățile au înăsprit reglementarea conținutului diverselor platforme de câteva luni. De asemenea, au anunțat noi reglementări pentru comerțul online. Și suspendarea, in extremis, a IPO-ului gigantului de plăți online Ant Group a fost interpretată ca un avertisment din partea Beijingului către un sector care a devenit extrem de puternic și a generat averi uriașe.
„Capitalism de supraveghere”
Puterea deţinută de „Big Tech” este tot mai mult contestată şi de societatea civilă, însă fără ca această nemulţumire să le afecteze până acum performanțele și profiturile, nici numărul de consumatori sau de internauţi. “Aceste companii dispun de o imaginaţie incredibilă, sunt extraordinar de bine administrate şi oferă o mare calitate a serviciilor lor”, a declarat Jacques Cremer, profesor la Ecole d’Economie din Toulouse, care a lansat totodată un avertisment împotriva tentaţiei de a căuta „un ţap ispăşitor”. În Franţa, Amazon a cristalizat aceste nemulţumiri, care au variat de la apeluri la boicotarea politicienilor şi până la proteste faţă de implantarea pe teritoriul francez a imenselor depozite robotizate ale grupului american. Însă aceste acţiuni nu au împiedicat filiala franceză a companiei conduse de magnatul Jeff Bezos să realizeze vânzări record cu ocazia „Black Friday”. În Statele Unite, Facebook a fost afectat în iulie – însă şi în acest caz fără daune economice majore – de un boicot lansat de 100 de branduri care i-au reproşat că nu a adoptat măsuri suficiente împotriva conţinuturilor de ură, pe fondul mobilizărilor organizate de mişcarea Black Lives Matter. Dominaţia psihologică a giganţilor internetului este de asemenea criticată. Shoshana Zuboff, protagonista documentarului „The social dilemma”(difuzat pe Netflix) acuză GAFA că îi împinge pe adolescenţi spre sinucidere şi pe democraţiile lumii către război civil, denunțând în același timp şi „un capitalism al supravegherii”, bazat pe profiturile obţinute din vânzarea datelor personale ale utilizatorilor. Din aceste condiții rezultă şi urgenţa de a organiza “cel de-al patrulea spaţiu” în care se desfăşoară activitatea umană, după pământ, mare şi aer, a subliniat Thierry Breton, comisar european pentru Piaţa internă.
