Majorarea facturilor la gaz și electricitate vor afecta economiile emergente ale țărilor europene și pun presiune pe băncile centrale care încearcă să înlăture inflația deja peste nivelurile țintă.
Prețul de referință al gazelor europene a crescut cu peste 300% în acest an din cauza penuriei de stocare, întreruperi și cerere ridicată, pe măsură ce economiile se redresează, ridicând costurile energiei electrice.
Potrivit analiștilor de la Goldman Sachs, Republica Cehă, Polonia, Ungaria și România au fost mai expuse la creștere decât restul Uniunii Europene, deoarece energia și utilitățile reprezintă o pondere relativ mare din coșurile cu indicatori de prețuri de consum.
“Presiunile inflaționiste din economiile emergente europene se dovedesc a fi mai persistente decât am anticipat. Băncile centrale europene vor continua să navigheze într-un peisaj complicat, căutând un echilibru între susținerea redresării economice și așteptările inflaționiste”, a declarat economistul principal al S&P Global Ratings, Tatiana Lysenko, menționând Polonia, Ungaria și Rusia.
Într-un răspuns îndrăzneț la presiunile prețurilor, Banca Națională Cehă (CNB) și-a ridicat joi rata principală a dobânzii cu 75 de puncte de bază, cea mai mare creștere din 1997, notează Reuters.
Ungaria intenționează să înăsprească și mai mult politica, cu creșteri ale ratei dobânzii de bază (15 puncte) în lunile următoare, a anunțat guvernatorul adjunct al băncii centrale Barnabas Virag.
Analiștii Citi au declarat că se așteaptă ca Polonia să livreze prima mărire a ratei dobânzii în martie sau aprilie 2022, dar au adăugat că sunt posibile creșteri mai rapide decât se așteptau dacă banca centrală ar deveni mai încrezătoare în forța creșterii economice.
Goldman Sachs prognozează inflația pentru acest an la 4,5% în România, 3,9% în Republica Cehă și 3,7% în Polonia.
