În 2006, Bursa de Valori din Londra și-a bătut joc de pretendenții străini care aruncau ochii în direcția sa.La acea vreme, bursele din Europa erau prinse într-un dans amețitor de potențiale alianțe.
Câteva dintre cele mai mari se uniseră deja pentru a forma Euronext. Germania încerca să se poziționeze ca lider global. Rivalii americani se învârteau în cerc, căutând să preia piețele europene și să creeze centre transatlantice de listare și tranzacționare.
Europa avea o anumită fanfaronadă, o încredere că legăturile sale ar putea reprezenta o provocare serioasă pentru Wall Street, care încă stătea în umbra prăbușirii dotcom și a unei serii de scandaluri corporative, relatează Financial Times. Londra avea o „poziție globală unică”, pe baza investițiilor City-ului și a industriei de servicii financiare de top.Acest întreg ecosistem ar fi fost motorul de atragere a companiilor din întreaga lume în căutarea unei poziții fruntașe pe piața bursieră.
A urmat dezastrul: o criză financiară, o ieșire șocantă a Marii Britanii din UE și o pandemie globală mai târziu. Piețele americane rămân locul de necontestat pentru listarea și tranzacționarea acțiunilor celor mai dinamice afaceri din lume. Londra nu reușește să atragă oferte publice inițiale strălucitoare și chiar pierde unele dintre cele mai de încredere nume. Alte piețe europene sunt superficiale și au încă un puternic iz de economie veche, dominată de bănci.
Acum, investitorii spun că visul european de a construi o scenă de investiții în acțiuni care să rivalizeze cu cea din America rămâne îndepărtat, iar drumul spre crearea acesteia este presărat cu obstacole.
Chiar dacă bursele europene modifică regulile de listare în încercarea de a atrage noi companii, SUA au un avans puternic care ar putea dura zeci de ani, pe măsură ce lumea se adaptează încet la sfârșitul erei banilor ușori care a stimulat campionii corporativi americani.
Acțiunile globale au scăzut cu aproximativ 20% anul trecut, în timp ce băncile centrale au tras în sus ratele dobânzilor pentru a combate inflația. Investitorii nu mai aveau chef să facă pariuri speculative pe companii care încă nu realizau profit. Graba fără precedent a ofertelor publice inițiale s-a lovit de un zid.
Europa și Marea Britanie au avut, de asemenea, rezultate slabe. Valoarea listărilor europene în 2022 a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor Dealogic. O singură tranzacție – listarea producătorului auto Porsche la Frankfurt, în valoare de 75 de miliarde de euro – a reprezentat 60% din suma totală obținută.
În Marea Britanie, companiile nou listate au strâns cu 90% mai puțin în 2022 decât în 2021, cu doar 45 de companii la Londra.
Performanța masivă a SUA din ultimii ani – atât în ceea ce privește numărul de listări, cât și în ceea ce privește evaluările pe care companiile de acolo le pot comanda – a fost produsul a doi factori: scena tehnologică din Silicon Valley și politica monetară ultra-elastică care a împins banii în active mai riscante, cum ar fi acțiunile.
Creșterea și dezvoltarea rapidă a „companiilor mamut”, printre care Apple și Google, a însemnat că investitorii și companiile de tehnologie europene au rămas mult în urmă.Bursele americane au observat acest punct slab și curtează companiile europene, atrăgându-le să se listeze pe Wall Street prin evidențierea capitalului și a numărului mare de investitori disponibili peste Atlantic.
Andreas Bernstorff, șeful piețelor de capitaluri proprii la BNP Paribas, susține că „natura dezarticulată a locurilor de listare din Europa și concentrarea lichidității rămâne un mare impediment”. „Vorbim de o piață fragmentată, care funcționează greoi din cauza unui mozaic de legi naționale privind valorile bursiere”.
