Există o presiune din ce în ce mai mare asupra UE pentru a bloca fluxul de țiței rusesc – o sursă cheie de valută pentru Kremlin și o sursă de energie pe care continentul european o poate respinge mai ușor decât gazul natural.
„Este inevitabil să începem să vorbim despre sectorul energetic și cu siguranță putem vorbi despre petrol, deoarece este cel mai mare venit pentru bugetul Rusiei”, a declarat ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, la o întâlnire a miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles.
Aceasta este o idee susținută de un număr tot mai mare de alte țări UE, notează Politico, în timp ce blocul analizează o a cincea rundă de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia sa în Ucraina.
Subiectul va fi abordat atunci când liderii UE se vor întâlni în această săptămână la un summit cu președintele american Joe Biden – care a declarat deja un embargo asupra tuturor importurilor de energie din Rusia.
Nervi la Moscova
„Un astfel de embargou ar avea o influență foarte serioasă asupra pieței mondiale a petrolului, o influență dăunătoare asupra pieței de energie din Europa”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Dar Rusia are o problemă: este mult mai vulnerabilă la o limitare a țițeiului decât la sancțiunile aplicate gazelor naturale.
UE primește aproximativ un sfert din gazul său din Rusia – cea mai mare parte transportată prin conducte, ceea ce face dificilă înlocuirea rapidă. Cu țițeiul este altă poveste.
Deși UE importă petrol din Rusia, doar 4 până la 8% provine prin conducte, ceea ce înseamnă că poate fi înlocuit mai ușor prin cumpărarea de pe piețele internaționale. Este, de asemenea, o lovitură mult mai dureroasă pentru Rusia, deoarece câștigă mult mai mult din vânzarea petrolului decât a gazului.
Dependența de țițeiul rusesc variază foarte mult; Franța primește aproximativ 13% ,Germania o treime, în timp ce Polonia și Finlanda obțin două treimi, iar Slovacia trei sferturi, potrivit unei analize a Transport & Environment.
„Cheia este să întrerupem finanțarea mașinii de război rusești. Sancțiunile impuse de Occident până acum nu au afectat în niciun fel atitudinea Rusiei”, a subliniat Piotr Arak, șeful Institutului Economic Polonez.
Invazia Ucrainei face deja petrolul rusesc o marfă paria, se tranzacționează în prezent cu o reducere de aproape 30 de dolari față de valoare de ereferință globală – și nu mai prea găsește cumpărători în afara unor piețe precum China și India.
Înăsprirea piețelor
Agenția Internațională pentru Energie(AIE) avertizează că Moscova ar putea răspunde la presiunea sancțiunilor reducând producția – deși asta ar închide și raza de numerar de aproximativ 250 de milioane de euro pe zi, care merge din UE în Rusia – despre care Ucraina spune că ajută la finanțarea războiului.
Începând de luna viitoare, Rusia ar putea reduce producția de petrol cu până la 3 milioane de barili pe zi, aproximativ o treime din exporturi, se arată în raportul AIE. Pierderile ar putea crește dacă restricțiile sau condamnarea publică ar escalada.
Odată cu potențiala pierdere a unor cantități mari de aprovizionare rusești, există un risc real ca piețele să se înăsprească și mai mult și ca prețurile petrolului să urce semnificativ în lunile următoare, pe măsură ce lumea intră în sezonul de vârf al cererii din iulie și august.
Membrii Agenției au convenit să elibereze pe piață 63 de milioane de barili „pentru a trimite un mesaj unitar și puternic piețelor globale de petrol că nu va exista nicio lipsă de aprovizionare ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia”.