Creșterea petrolului la 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014 amenință să dea o dublă lovitură economiei globale, diminuând în continuare perspectivele de creștere și stimulând inflația.
Aceasta este o combinație îngrijorătoare pentru Rezerva Federală a SUA și alte bănci centrale, deoarece încearcă să țină sub control cele mai puternice presiuni asupra prețurilor din ultimele decenii, fără a deraia recuperările post- pandemie.
Grupul de 20 de șefi financiari se întâlnesc virtual săptămâna aceasta, pentru prima data în 2022, cu inflația printre preocupările lor principale.
În timp ce exportatorii de energie vor beneficia de creșterea prețurilor, consumatorii vor suporta facturi din ce în ce mai usturătoare.
Potrivit modelului de la Bloomberg Economics, o creștere a țițeiului la 100 de dolari până la sfârșitul acestei luni, de la aproximativ 70 de dolari la sfârșitul lui 2021, ar duce la creșterea inflației cu jumătate de punct procentual în SUA și Europa în a doua jumătate a anului.
Mai larg, economiștii de la JPMorgan Chase avertizează că o creștere a 150 de dolari pe baril aproape că ar opri expansiunea globală și ar duce inflația la o spirală de peste 7%, de peste trei ori rata vizată de majoritatea factorilor de decizie monetară.
“Șocul prețurilor petrolului alimentează inflația. Prin urmare, există posibilitatea de încetinire semnificativă a redresării economice globale”, susține Peter Hooper, expert al piețelor energetice la Deutsche Bank.
Prețul țițeiului este cu aproximativ 50% mai mare decât în urmă cu un an, parte a unei creșteri mai ample a prețurilor materiilor prime, inclusiv gazul natural.
Combustibilii fosili – petrol, cărbune și gaze naturale – furnizează mai mult de 80% din energia economiei globale.
“Un baril la 100 de dolari în al treilea trimestru înseamnă creșterea inflației generale, economiile emergente fiind cele mai afectate”, potrivit Goldman Sachs.
Fondul Monetar Internațional și-a ridicat recent prognoza pentru prețurile globale de consum la o medie de 3,9% în economiile avansate în acest an, de la 2,3% și 5,9% în țările emergente și în curs de dezvoltare.
Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat recent că oficialii vor „examina cu atenție” modul în care prețurile la energie vor avea un impact asupra economiei, în timp ce semnalează o schimbare către înăsprirea politicilor monetare.