Groenlanda are resurse uriașe de metale cunoscute sub numele de „pământuri rare”, folosite pentru a crea magneți compacti, super-puternici, care ajută la alimentarea echipamentelor precum turbine eoliene, vehicule electrice, aeronave de luptă și sisteme de arme. Aceste metale, 17 la număr, sunt esențiale pentru asamblarea a un sfert din tehnologia actuală.
Metalele sunt abundente la nivel global, dar prelucrarea lor este dificilă și “murdară” – atât de mult încât Statele Unite, care obișnuiau să domine producția, au cedat această poziție Chinei în urmă cu aproximativ 20 de ani, notează Reuters. Pe măsură ce stratul de gheață și ghețarii din Groenlanda se retrag, două companii miniere din Australia – una care caută finanțare în SUA, cealaltă deținută parțial de o firmă chineză susținută de stat – concurează pentru aprobarea de a intra în ceea ce US Geological Survey (USGS) ) numește cele mai mari depozite nedezvoltate din lume de metale ale pământului rar. Anul trecut, China a produs aproximativ 90% din acestea, estimează compania de consultanță Adamas Intelligence din Toronto. În vreme ce tensiunile dintre Washington și Beijing cresc, administrația președintelui Joe Biden a declarat luna trecută că va revizui aprovizionarea-cheie a SUA, inclusiv pământurile rare. Fiecare mină din Groenlanda ar costa aproximativ 500 de milioane de dolari pentru dezvoltare, spun companiile. Ambele intenționează să trimită materialul extras pentru procesarea finală în China. Asta face și singura mina de pământ rar care operează acum în Statele Unite – Mountain Pass din California – cu acționari chinezi, la rândul ei. Friedbert Pfluger, un membru al grupului de reflecție al Consiliului Atlantic, spune că veniturile generate de o mină majoră ar putea oferi proprietarului pârghie asupra politicilor din Groenlanda, iar o puternică prezență chineză acolo poate reprezenta amenințări strategice. Groenlanda, un teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, are un PIB de aproximativ 3 miliarde de dolari – similar cu Andorra și Burundi. Cu o populație care trăiește în principal din pescuit și subvenții de la Copenhaga, guvernul dorește să atragă investiții străine.
Resurse strategice
Metalele din pământurile rare din Groenlanda sunt, de asemenea, o șansă pentru America și Europa de a recâștiga controlul asupra unei resurse strategice. Potențialul insulei ca sursă de materii prime necesare pentru tehnologiile de energie regenerabilă a luat avânt în 2010, când China a amenințat că va întrerupe furnizarea de metale din pământuri rare către Japonia și a înăsprit cotele pentru cumpărătorii internaționali. Prețurile pentru unele metale au crescut în ultimele luni, determinate de creșterea cererii de automobile electrice, precum și de îngrijorarea că Beijingul ar putea restricționa vânzările. Poziția Groenlandei lângă flancul estic al Statelor Unite o face o locație sensibilă. Fostul președinte american Donald Trump s-a oferit să cumpere insula în 2019 și nu a fost primul președinte american care a făcut acest lucru: în 1946 Harry S. Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru Groenlanda. Un tratat de apărare între Danemarca și Statele Unite datând din 1951 conferă armatei SUA drepturi aproape nelimitate acolo, iar Groenlanda găzduiește cea mai nordică bază militară americană.