Loviturile imperiului Big Tech

Companiile private produc în mod constant noi invenții tehnologice, însă factorii de decizie politică nu au reușit să țină pasul.

În Statele Unite, două reglementări cheie în domeniul tehnologiei, Communication Decency Act și Digital Millennium Copyright Act, au fost adoptate cu ani în urmă, în 1996 și, respectiv, 1998, cu mult înainte ca Steve Jobs să se gândească la iPhone.

De atunci, Big Tech a  trecut de la dezvoltarea de produse la operarea unor sisteme întregi care afectează domenii guvernate anterior exclusiv de state, cum ar fi infrastructura digitală și garanțiile sale de securitate.

Dezlănțuindu-și instrumentele și serviciile puternice într-o lume fără garduri de protecție adecvate, aceste companii au devenit guvernatorii de facto ai tehnologiilor de mare importanță geopolitică, inclusiv sistemele de recunoaștere facială, conexiunile la internet prin satelit și unele aspecte ale colectării de informații.

Pe măsură ce autoritatea lor crește, directorii executivi din domeniul tehnologiei au ajuns figuri extrem de  influente. Elon Musk este probabil cel mai evident exemplu, având în vedere atacurile sale directe la adresa liderilor mondiali și implicarea sa în politică.

Dar și alți directori și-au asumat o proeminență extraordinară în viața publică, notează Foreign Affairs. Mark Zuckerberg, directorul general al Meta, a fost chemat în mod regulat să depună mărturie în fața Congresului. El a susținut că afacerea sa este esențială pentru concurența SUA cu China (și, prin urmare, ar trebui să fie lăsată neatinsă).

De asemenea, directorii Alphabet, Amazon și Microsoft apar frecvent la Washington. Într-o audiere, John Kennedy, senator republican, l-a întrebat chiar pe Sam Altman, bosul OpenAI, dacă ar putea conduce o eventuală agenție americană de reglementare a inteligenței artificiale. Politicienii au abdicat de la responsabilitatea lor în favoarea unor lideri tehnologici nealeși și neresponsabili.

Armele de război

Preluarea puterii de către tehnologie se extinde la o altă strategie de bază a statelor: războiul. Aplicațiile IA au fost utilizate în mod controversat pentru a identifica un număr masiv de ținte în Gaza. Ucraina utilizează companiile de sateliți pentru a obține informații și pentru a comunica. Această dependență a dat firmelor de tehnologie o influență remarcabilă asupra modului în care țările își gestionează apărarea.

În alte cazuri, firmele de tehnologie au devenit efectiv părți directe la conflicte. Confruntările au loc din ce în ce mai mult în spațiul cibernetic, astfel încât statele depind din ce în ce mai mult de companiile private pentru apărare.

Cunoașterea înseamnă putere

De prea multe ori, statele operează cu un dezavantaj informațional atunci când vine vorba de tehnologie. Cu puține excepții, nu au acces la informații, precum și la expertiza necesară pentru a înțelege (ca să nu mai vorbim de a reglementa) noii algoritmi și invenții.

Deoarece cunoașterea înseamnă putere, această lipsă lasă factorii de decizie politică într-o poziție de negociere slabă față de companiile puternice din domeniul tehnologiei, ceea ce duce la și mai multă externalizare.

Societăți precum Palantir Technologies au acum încredere în ele pentru a efectua analize critice ale datelor în materie de apărare, asistență medicală și control al frontierelor.

„Salvarea de vieți și, ocazional, luarea de vieți este foarte interesantă”, a declarat Alex Karp, directorul general al Palantir, într-un interviu acordat New York Times în vara acestui an – ca și cum deciziile de viață și de moarte ar fi un joc pe calculator.

Lobby cu buzunare adânci

Giganții tech își consolidează puterea și prin buzunarele lor. Cele mai mari companii sunt extrem de bogate: capitalizarea de piață a Microsoft se ridică la 3,2 trilioane de dolari, mai mult decât PIB-ul Franței, a șaptea cea mai mare economie din lume.

Ca urmare, nu au nicio problemă în a cheltui sute de milioane de dolari pentru lobby. Iar lobbyiștii descoperă adesea că împing uși deschise. Deoarece politicienii și alți funcționari au atât de puțină experiență în domeniul tehnologiei, reprezentanții companiilor le pot modela cu ușurință gândirea.

În mod similar, companiile din domeniul tehnologiei și-au folosit banii pentru a modela înțelegerea colectivă a lumii cu privire la industria lor, investind în grupuri de reflecție, conferințe și instituții academice.