Activitatea de afaceri din zona euro a primit un impuls din partea Franței, care a găzduit Jocurile Olimpice luna trecută, dar este probabil ca starea de rău din bloc să revină odată cu încheierea Jocurilor Paralimpice, deoarece cererea rămâne slabă.
Rezultatele finale ale sondajului HCOB/S&P Global Purchasing Managers’ Survey arată că indicatorul compozit a crescut la 51,0 în august, după 50,2 în iulie.
A depășit pragul de 50 care separă creșterea de contracție pentru a șasea lună consecutiv, dar a fost puțin sub estimarea preliminară de 51,2, potrivit Reuters.
„Jocurile Olimpice de la Paris au adus o mulțime de victorii, iar sectorul francez al serviciilor a fost cu siguranță printre câștigători. Marea întrebare este dacă acest impuls este durabil”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist-șef la Hamburg Commercial Bank.
„Vibrațiile pozitive ale Jocurilor Olimpice și Paralimpice în curs s-ar putea prelungi parțial până în septembrie, dar ne așteptăm ca încetinirea creșterii, care a început în mai, să se reia probabil în lunile următoare.”
Cererea în uniunea monetară formată din 20 de membri a scăzut pentru a treia lună, ceea ce sugerează o slăbiciune viitoare. Indicele compozit al noilor afaceri s-a situat sub pragul de 50, la 49,1, deși ușor peste nivelul de 49,0 din iulie.
Un PMI final pentru industria de servicii dominantă a blocului a urcat de la 51,9 la 52,9, compensând o contracție continuă în sectorul de producție.
Dar optimismul cu privire la 2025 a scăzut în rândul firmelor de servicii. Indicele așteptărilor de afaceri a scăzut la 59,1 de la 60,4, cea mai mică valoare din 2024.
Fondul Monetar Internațional preconizează o „creștere modestă” a economiei zonei euro” până la sfârșitul acestui an. Deși creșterea salariilor va determina o redresare urbazată pe consum, costurile împrumuturilor și stagnarea producției vor afecta mediul de afaceri.
Lipsa forței de muncă reprezintă un alt blocaj, în timp ce comerțul nu dă semnale de revenire: exporturile și importurile sunt încă la niveluri scăzute. Mai presus de toate, inflația nu va coborî prea curând la 2%, ținta urmărită de Banca Centrală Europeană.
Uniunea Europeană va trebui să urmărească relaxarea condițiilor de finanțare, să asigure un buget necesar pentru investițiile publice în contextul unei economii globale din ce în ce mai expusă la șocuri și fragmentată.