Centralele nucleare europene de nouă generație vor necesita o investiție de 500 de miliarde de euro până în 2050, a susținut comisarul european pentru piața internă Thierry Breton, care consideră că este esențial ca energia nucleară să primească eticheta verde în cadrul tranziţiei energetice. Dar nu toate țările sunt de acord.
„Numai centralele nucleare existente vor avea nevoie de investiţii de 50 de miliarde de euro până în 2030. Iar cele de noua generaţie vor avea nevoie de investiţii de 500 de miliarde de euro până în 2050”, a declarat Breton, într-un interviu pentru săptămânalul francez Le Journal du dimanche.
Pe 31 decembrie, Comisia Europeană a dezvăluit un proiect de etichetare verde pentru centralele nucleare și pe gaze, care are ca scop facilitarea finanțării instalațiilor care contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice.
Această clasificare, sau „taxonomie”, definește domeniile de investiții care vor beneficia de etichete verzi. Totuși, obiectivul european de neutralitate a carbonului în 2050 presupune mobilizarea de investiții colosale: taxonomia este concepută pentru a permite obținerea de finanțare în condiții favorabile.
Executivul comunitar va strânge reacţii cu privire la propunerile sale până la data de 12 ianuarie şi speră ca, până la sfârțitul acestei luni, să prezinte în mod oficial textul final al propunerii sale.
După aceea, textul va fi discutat cu guvernele statelor membre şi cu Parlamentul European timp de până la şase luni.
„Tranziţia ecologică va antrena o revoluţie industrială de o amploare inedită. Precum şi o cursă pentru capital între diferite surse energetice, de exemplu numai energiile regenerabile vor mobiliza investiţii de 65 de miliarde de euro pe an. La aceasta va trebui să adăugăm investiţii de 45 de miliarde de euro pe an pentru a ne dota cu infrastructuri de reţea suplimentare”, a estimat Breton.
În condiţiile în care 26% din energia electrică produsă în prezent în UE provine de la centralele atomice, comisarul a subliniat că „energia nucleară va reprezenta cel puţin 15% din mixul energetic în 2050”.
Diviziuni în rândul statelor membre
Etichetarea centralelor nucleare drept investiţii „verzi” provoacă diviziuni în rândul UE.
În timp ce Franța, ţară care îşi asigură 70% din electricitate din centrale nucleare, este unul dintre cei mai importanţi susţinători ai energiei nucleare şi susţine că emisiile reduse de CO2 ale centralelor fac această energie esențială în tranziţia la energia verde, Germania şi alte state se opun şi au început, deja, să îşi închidă propriile lor centrale nucleare.
La mijlocul lunii octombrie, zece state membre UE, inclusiv România, au cerut în mod public includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor „verzi”.
Toate ţările semnatare, în frunte cu Franţa, subliniază că avansul preţurilor la energie a scos în evidenţă importanţa reducerii dependenţei de terţele ţări, în cel mai scurt timp posibil.
„Pentru a câştiga bătălia climatică, avem nevoie de energie nucleară. Pentru noi toţi, energia nucleară este un activ crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”, se arată într-o declaraţie semnată de către reprezentanţii Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croaţiei, României şi Sloveniei.
