Fragmentarea comerțului deschis.S-a declanșat sfârșitul globalizării?

Economiștii și investitorii se tem că globalizarea ar putea fi atins apogeul după 30 de ani de creștere. Ar urma o fragmentare a comerțului.

Unii chiar prevăd că volumele de tranzacționare ar putea suferi o inversare bruscă pe măsură ce disputele dintre națiunile lider se intensifică după invadarea Ucrainei de către Rusia și pe măsură ce companiile se străduiesc să creeze mai multă rezistență în lanțurile globale de aprovizionare.

Nu ar fi prima dată când o criză declanșează schimbări semnificative în modelele de tranzacționare, notează Financial Times. Creșterea comerțului a încetinit brusc după criza financiară globală din 2008-2009.

O epocă anterioară a globalizării, legată de revoluția industrială și susținută de regimul valutar standard aur, a fost distrusă de primul război mondial.

Ponderea comerțului în PIB-ul global nu a revenit la nivelul din 1914 până la mijlocul anilor 1970. Provocarea pentru susținătorii globalizării este de a determina amploarea potențialei inversări, inclusiv impactul asupra concurenței, lanțurilor de aprovizionare și economiilor în curs de dezvoltare.

Comerțul mondial, punct de cotitură?

Se așteaptă ca presiunile geopolitice să genereze o schimbare majoră către deglobalizare. “Conflictul din Ucraina a pus capăt globalizării pe care am experimentat-o în ultimele trei decenii”, a spus Larry Flint, directorul managerului de active de 10 miliarde de dolari BlackRock.

Guvernele par să fie acum mai preocupate de interese de securitate în detrimentul comerțului deschis.

“Modelele comerciale vor fi remodelate profund. Ne îndreptăm inevitabil către o perioadă prelungită de deglobalizare  – un proces care ar crește costurile și prețurile pentru bunuri și servicii”, susține Erik Nielsen, consilier economic al UniCredit.

Oficialii financiari au fost în general mai circumspectori în avertismentele lor, dar Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, tocmai a avertizat că lumea se află în pragul fragmentării comerțului, o lovitură mai gravă decât criza financiară globală.

Cu toate acestea, comerțul a depășit cu 9% nivelurile pre-pandemice – și atunci care sunt îngrijorările?

Cererea puternică, prețurile mari de transport maritim și tarifele crescute sau sancțiunile punitive pe fondul conflictului din Ucraina încurajează companiile și țările să acorde prioritate rezilienței în detrimentul eficienței. Modelul de producție just in time s-a luptat uneori să treacă testul pus de crizele financiare, dezastrele naturale, pandemia și acum un război major.

“Importatorii s-ar confrunta cu mai multe restricții comerciale, adesea din partea guvernelor populiste care încearcă să-și promoveze ambițiile interne”, a declarat Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru Economie Internațională.

Învingătorii și învinșii deglobalizării

Criticii spun că globalizarea a costat locuri de muncă în lumea dezvoltată și a sporit inegalitatea atât în ​​țările bogate, cât și în cele sărace.

Dar majoritatea dovezilor sugerează că tehnologia mai bună, mai degrabă decât comerțul, a dus la scăderea locurilor de muncă în producție, globalizarea putând crește eficiența și productivitatea.

Cei mai mari câștigători din ultimii 30 de ani au fost economiile emergente care s-au integrat în economia mondială și au ridicat nivelul de trai. Economiile emergente au generat 60% din creșterea globală în ultimii ani, comparativ cu 40% la începutul anilor 1980, potrivit cifrelor FMI.

Ratele sărăciei absolute extreme au scăzut semnificativ, în special în țările asiatice care au devenit parte a economiei globale.
Lucrătorii cu venituri mai mici din economiile avansate au pierdut din cauza concurenței mai mari, deși acest lucru a fost compensat de prețuri mai ieftine la bunuri și servicii.

Deglobalizarea ar scădea eficiența companiilor prin creșterea prețurilor și scăderea concurenței, prognozează Adam Posen.

Cele mai sărace țări ar fi, de asemenea, afectate, deoarece multinaționalele se abțin de la „a investi în locuri pe care le consideră că au o transparență de nesiguranță”, a scris el în revista Foreign Affairs. Cu orice inversare prezisă să încetinească creșterea, o lume deglobalizată ar fi „cu mult inferioară” ultimilor 30 de ani de comerț deschis.