Fermierii români, loviți de birocrații de la Bruxelles

Fermierii români susțin o agricultură mai prietenoasă cu mediul – noul obiectiv al Politicii Agricole Comune(PAC) – dar anumite măsuri restrictive, precum reducerea creșterii animalelor, reprezintă o amenințare pentru afacerile lor.

“Deşi Uniunea Europeană şi fermierii împărtăşesc acelaşi obiectiv, ei nu sunt neapărat de acord cu privire la modul de a-l atinge. Luaţi exemplul cărnii. Creşterea animalelor este o activitate prea poluantă, conform birocraţilor europeni. Prin urmare, Uniunea doreşte să limiteze acest tip de activitate. În loc de două vaci la hectar, ar fi permisă doar una”, a declarat preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

“Prima consecinţă: o diminuare a activităţii crescătorilor de bovine cu efecte directe asupra investiţiilor şi capacităţii de returnare a creditelor. Apoi, fermierii care furnizează materii prime pentru furajele animalelor vor avea mai puţine pieţe, deci contracte mai mici. În fine, dacă reducem producţia de carne, de la cine o vom cumpăra? Evident că vom cumpăra dacă avem cu ce, de la producătorii din celălalt capăt al planetei, fără însă a cunoaşte neapărat calitatea produsului. Şi nu sunt sigur că ajutorul european va fi suficient pentru a acoperi acest deficit”, subliniază șeful AFR.

Fermierii care se luptă deja să facă rost de bani riscă să-şi vadă veniturile diminuate şi mai mult, în condiţiile în care vor trebui să investească în echipamente sau produse fitosanitare mult mai scumpe, iar cetăţeanul este cel care riscă să plătească indirect factura „dacă vrea să păstreze în farfurie alimente de calitate şi la un preţ corect”.

România are alocată prin PAC suma de 21,65 miliarde euro pentru perioada 2021- 2027: Pilonul I – 13,6 miliarde euro, din care pentru măsurile de piaţă – 363 milioane de euro, şi Pilonul II – 6,9 miliarde euro pentru dezvoltare rurală. La această sumă se adaugă finanţările prin mecanismul Next Generation EU, în valoare de 700 de milioane de euro.

Din alocarea totală, pentru Planul Naţional Strategic în perioada 2023-2027 rămâne strict suma de 15,9 miliarde euro, a precizat Botănoiu.

În ceea ce priveşte Planul Naţional Strategic (PNS) al României, președintele AFR afirmă că acesta arată bine „pe hârtie”, dar trebuie urmărit cum va fi finalizat „în practică”. „Acolo se va vedea gradul  de mulţumire al celor din sectorul agroalimentar românesc”.