Inflația la nivel mondial începe, în sfârșit, să se liniștească, chiar dacă va rămâne mult prea fierbinte pentru a fi pe placul bancherilor centrali.
Pe măsură ce creșterea economică încetinește, prețurile materiilor prime cheie – de la petrol la cupru și grâu – s-au răcit în ultimele săptămâni, reducând presiunea asupra costului produselor manufacturate și al alimentelor. Și este din ce în ce mai ieftin să transporți aceste lucruri, pe măsură ce lanțurile de aprovizionare își revin încet după pandemie.
După cel mai grav șoc al prețurilor din ultimele decenii, viteza cu care se va ajunge la o ameliorare va varia, în special în Europa, care încă se confruntă cu dificultăți. Însă, analiștii de la JPMorgan Chase & Co. estimează că inflația prețurilor de consum va scădea la 5,1% în a doua jumătate a acestui an – aproximativ jumătate din ceea ce a fost în cele șase luni până în iunie.
„Febra inflației se stinge”, spune Bruce Kasman, economistul șef al băncii, citat de Bloomberg. Acest lucru nu înseamnă o revenire rapidă la inflația moderată de care s-a bucurat o mare parte a lumii înainte de șocurile gemene Covid-19 și războiul din Ucraina – sau sfârșitul înăspririi monetare în curând.
Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei sunt de așteptat să majoreze din nou dobânzile în septembrie.
Costul ridicat al vieții a făcut ca atât politicienii, cât și bancherii centrali să se simtă afectați, în special în Europa, unde prețurile gazelor naturale, de peste șapte ori mai mari decât în urmă cu un an, au declanșat o urgență energetică.
Inflația în zona euro este prognozată să accelereze dincolo de nivelul record de 8,9% din iulie, iar Citigroup preconizează că ar putea depăși 18% în Marea Britanie, în parte din cauza faptului că tocmai a fost eliminat plafonul pentru facturile la energie.
Tot felul de propuneri, altădată improbabile, de la naționalizare la raționalizarea energiei, au fost lansate pentru a aborda criza.
În schimb, SUA vor înregistra cea mai rapidă scădere a inflației dintre economiile dezvoltate, datorită puterii dolarului. Acest lucru nu va împiedica Fed să înăsprească înăsprirea în teritoriu restrictiv.
Se așteaptă ca cea mai mare parte a Europei să intre în recesiune în lunile următoare, deoarece criza energetică își va pune amprenta pe parcursul iernii. China este în continuare afectată de politica Covid Zero și de o piață imobiliară în scădere, cu repercusiuni asupra prețurilor materiilor prime. În SUA, majorările de rate ale Fed au subminat piața imobiliară, cândva în plină efervescență, și au făcut ca societățile de înaltă tehnologie să devină prudente.
Chiar și în condițiile în care riscurile de recesiune cresc, investitorii în obligațiuni nu cred că băncile centrale vor renunța în viitorul apropiat. În prezent, ei pariază că, până în martie anul viitor, Fed va majora ratele la aproximativ 3,75%, în timp ce referința BCE va ajunge la 1,75%, iar cea a Marii Britanii la 4%.
„Inflația este cu adevărat problema și rămâne cu mult peste țintele băncilor centrale”, a declarat John Flahive, șeful investițiilor cu venit fix la BNY Mellon Wealth Management. „Nu vor să facă greșeala de a scădea ratele și de a urmări inflația revenind în sus”.
