Europa are o problemă cu „banii fierbinți”

Banii fierbinți sunt cei care se mișcă rapid între țările de pe piețele financiare în căutarea obținerii beneficiilor maxime în ratele dobânzii pe termen scurt. Europa are o problemă cu această atracție a capitalului lichid.

Băncile europene care se bazează pe depozitele furnizate de platforme terțe ar trebui să se confrunte cu cerințe de lichiditate mai stricte pentru a stopa riscul unor viitoare ieșiri de bani fierbinți. Clienții îi pot retrage cu ușurință pentru a găsi cel mai bun ofertant prin intermediul platformelor online.

„Când văd că băncile se bazează pe depozitele intermediate, sunt foarte îngrijorat”, a declarat Tom Dechaene, membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Centrale Europene. „Nu mă pot gândi la depozite mai volatile decât acestea”.

Salvarea Credit Suisse în martie și prăbușirea creditorilor americani, inclusiv a Silicon Valley Bank, a pus sub semnul întrebării cât de bine pregătite sunt băncile să reziste la ieșirile de fonduri.

Presupusa „aderență” a depozitelor – măsura în care clienții vor rămâne alături de banca lor în perioade de probleme sau în ciuda ratelor mai mari din alte părți – este regândită într-o eră în care banii pot fi transferați printr-o aplicație în câteva secunde, mai degrabă decât făcând coadă la o sucursală fizică.

Dechaene a citat exemplul companiei fintech Raisin, cu sediul la Berlin, care aproape că și-a dublat banii pe care îi administrează într-un an, ca dovadă că unii creditori obțin din ce în ce mai multe depozite în acest mod.

În timp ce o serie de creditori mai mici din SUA își procură între 10% și 30% din finanțare prin intermediul depozitelor intermediate, conform documentelor de reglementare, în Europa există puține date comparabile disponibile în mod public.

Activele administrate de platforma Raisin, în valoare de 40 de miliarde de euro, se compară cu o bază de depozite de retail și corporative de peste 12 trilioane de euro în zona euro. Potrivit Bloomberg, Deutsche Bank  și UniCredit  se numără printre cele peste 400 de bănci cu care lucrează.

Dechaene susține că depozitele intermediate sunt prin natura lor volatile și permit deponenților să evite să își facă o părere despre cât de sigură este instituția la care își parchează fondurile. „S-ar putea sfârși prin a fi o cursă între țările care au cele mai puternice sisteme de garantare a depozitelor.”