Dacă 2022 a demonstrat ceva, este că abundența și prețul energiei sunt vitale pentru sănătatea economiei globale.
Revoluția industrială apărută în secolul al XVIII-lea a avut mai multe cauze, dar condiția prealabilă necesară a fost înlocuirea energiei umane și animale cu un combustibil pe bază de cărbune.
În secolele al XIX-lea și al XX-lea, economia mondială a fost transformată prin utilizarea petrolului în transporturi și în alte domenii și prin valorificarea energiei electrice.
În epoca modernă, redresarea de după 1945 în Europa și SUA a fost ajutată de un sfert de secol de petrol ieftin. Prăbușirea în stagflație de la mijlocul anilor 1970 a fost asociată cu cvadruplarea prețului petrolului de către OPEC în 1973, iar revenirea din anii 1980 a coincis cu o altă prăbușire a prețului țițeiului.
În cele din urmă, a existat o nouă creștere a prețului petrolului înainte de criza financiară din 2007-2009.Climatul actual combină atât o creștere bruscă a prețurilor la energie, cât și o restricție a aprovizionării, sub forma reducerii exporturilor de gaz rusesc către Europa de Vest.
„Dacă acesta este un ecou al anilor ’70, la fel este și combinația actuală dintre o creștere bruscă a inflației și o performanță economică slabă”, spune Philip Coggan, economist și autorul cărții „More: The 10.000-Year Rise of the World Economy”, citat de Financial Times.
Varianta “Blestemului resurselor”
O parte din această volatilitate este legată de concentrarea resurselor energetice în granițele națiunilor autoritare și uneori ostile din Rusia și Orientul Mijlociu. Se poate vedea asta ca o ciudatenie geopolitica – o varianta a „blestemului resurselor”. Dacă o țară are rezerve de energie, acest lucru creează potențialul unui regim dictatorial de a se ocupa de acele rezerve și de a se menține la putere.
Înseamnă că orice încercare de a avea o viziune pe termen lung asupra perspectivelor piețelor, sau ale economiei, trebuie să țină cont de evoluția probabilă a prețurilor energiei și de natura aprovizionării acesteia.
În mod încurajator, istoria sugerează că, pe termen mediu, vârfurile prețurilor la energie semănau semințele propriei lor distrugeri. Fie că cererea se ajustează (de exemplu, consumatorii au trecut la mașini mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil după anii 1970), fie că producătorii sunt inspirați de prețurile ridicate să găsească noi surse de aprovizionare (cum ar fi petrolul și gazele de șist).
Schimbările climatice și economia
Dar criza actuală a izbucnit în momentul în care lumea încearcă să se confrunte cu o problemă diferită: schimbările climatice.
Și multe națiuni și-au stabilit obiective ambițioase pentru a-și reduce dependența de combustibilii fosili până la mijlocul secolului. Această politică va necesita transformări remarcabile în modul în care țările își organizează economia.
În cartea sa „How the World Really Works”, expertul în energie Vaclav Smil subliniază că producția modernă de alimente depinde în mare măsură de combustibilii fosili, în special prin intermediul îngrășămintelor pe bază de azot care au sporit randamentul culturilor.
Ca urmare, omenirea a trecut de la furnizarea de hrană adecvată pentru aproximativ 890 de milioane de persoane în 1950 la 7 miliarde de persoane în 2019.
Nu ar fi posibil să hrănim atât de mulți oameni cu un sector agricol dependent de reciclarea deșeurilor organice. Trecerea de la dietele bazate pe carne la cele vegetariene ar putea ajuta puțin.
În ciuda unui program extins de producție de energie regenerabilă, Smil scrie că ponderea combustibililor fosili în aprovizionarea cu energie primară a Germaniei a scăzut doar de la aproximativ 84% în 2020 la 78% în prezent.
Chiar și după toate protocoalele și summiturile internaționale, consumul global de combustibili fosili a crescut cu 45% în primele două decenii ale secolului XXI, în mare parte datorită creșterii economice a Chinei.
Investitorii nu își pot permite să ignore această problemă. Dar ei trebuie să facă un calcul dificil pentru a stabili dacă guvernele vor încerca să respecte obiectivele privind emisiile de carbon sau se vor retrage în fața unor alegători ostili.
Iar dacă guvernele nu își respectă promisiunile, investitorii trebuie să calculeze cât de mult vor afecta creșterea economică daunele cauzate de schimbările climatice (recolte prăbușite, inundații, dispute pentru resurse de apă limitate). Miza importantă pe termen lung este de a lua o decizie corectă în materie de energie.
