De ce China nu este atât de puternică pe cât crede Occidentul

Marca politicii economice a lui Xi Jinping este din ce în ce mai puțin convingătoare pentru companiile occidentale. Politicienii se trezesc și ei.

Președintele Xi Jinping dorește să proiecteze China ca un partener comercial puternic – sau un adversar periculos – pentru aproape orice țară care speră să aibă succes în secolul XXI.

„Ascensiunea Estului și declinul Vestului” este motto-ul său. Pe măsură ce creșterea economică a Chinei a crescut vertiginos, iar politicienii occidentali s-au frământat cu privire la modul în care trebuie să răspundă, a devenit și el o sintagmă națională.

Beijingul nu este invincibil

Dar în rândul poporului chinez – și din ce în ce mai mult în cancelariile și sălile de consiliu din Europa – începe să se spună o poveste diferită: Marșul Beijingului spre dominația economică globală s-ar putea să nu fie invincibil până la urmă.

China a reușit doar o creștere slabă a PIB-ului după ce s-a eliberat cu întârziere de restricțiile impuse de pandemie. Piața imobiliară este în criză, iar șomajul în rândul tinerilor a crescut la niveluri periculoase, undeva pe  la 50 %. Antreprenorii privați trăiesc din ce în ce mai mult cu teama de ceea ce va face statul cu afacerile lor, iar consumatorii au încetat să mai cheltuiască așa cum o făceau în vremurile bune de dinainte de COVID. În Shanghai, Londra și New York, întreprinderile chineze și străine se confruntă acum cu un nou scenariu: Ce se întâmplă dacă încetinirea este aici pentru a rămâne?

„Riscurile unei crize economice majore în China sau, poate mai probabil, ale unei iminente stagnări a creșterii economice sustenabile, sunt […] în creștere”, a declarat Jacob Kirkegaard, senior fellow la Peterson Institute For International Economics, pentru POLITICO. Ceea ce se întâmplă cu economia Chinei contează enorm pentru întreaga lume.

Dar perspectivele incerte sporesc îndoielile cu privire la modul în care Beijingul va aborda Occidentul. Deocamdată, încă nu se știe dacă Xi va afișa o față mai prietenoasă sau dacă, în schimb, vremurile economice mai dificile vor încuraja durii din Partidul Comunist să caute puncte de conflict cu SUA sau Europa pentru a distrage atenția opiniei publice și pentru a consolida sentimentul naționalist.

Europa încearcă să nu mai depindă de China

În Europa, precum și în SUA, guvernele își reevaluează radical propriile vulnerabilități economice. Invazia Rusiei în Ucraina a șocat guvernele UE, determinându-le să-și revizuiască dependența de lanțurile de aprovizionare controlate de regimuri potențial neprietenoase.

În mare parte, Europa s-a decuplat de importurile de combustibili fosili din Rusia, dar rămâne dependentă de China pentru materiile prime esențiale care intră în componența bateriilor ce vor fi vitale pentru tranziția energetică ecologică, printre alte domenii.
Liderii occidentali, de la Ursula von der Leyen, președintele UE, până la președintele SUA, Joe Biden, vorbesc acum în mod obișnuit despre „de-risc” economic față de China. Pericolul unei legături prea strânse cu economia chineză a fost conștientizat chiar și de Olaf Scholz, considerat în mod tradițional ca fiind cel mai important lider european în ceea ce privește politica față de China.

În spatele ușilor închise, în cadrul reuniunii la nivel înalt din octombrie a Consiliului European de anul trecut, Scholz și-a împărtășit temerile cu privire la perspectivele Chinei. Vorbind cu puțin timp înainte de prima sa călătorie la Beijing în calitate de lider german, el le-a spus omologilor săi din UE că „o criză financiară masivă” ar putea fi declanșată dacă Beijingul nu reușește să își gestioneze criza imobiliară.

Noul prim-ministru al Italiei, Giorgia Meloni, se pregătește să se retragă dintr-un acord prin care Roma a semnat pentru a face parte din planul global de infrastructură al lui Xi, Inițiativa Belt and Road. Iar guvernul lui Emmanuel Macron, președintele francez, a adoptat în ultimele săptămâni o poziție mai critică față de Beijing, în special în ceea ce privește poziția sa față de Ucraina.

În acest context, guvernul de la Beijing se concentrează acum să se angajeze cu Occidentul într-o manieră mai puțin glacială, chiar și atunci când este vorba despre rivalul său de la Washington. Mai mulți oficiali americani – de la secretarul de stat Antony Blinken la secretarul Trezoreriei, Janet Yellen – au vizitat China în ultimele luni, iar secretarul pentru Comerț, Gina Raimondo, este așteptată să meargă în cursul acestei veri. Un summit UE-China este, de asemenea, în pregătire, potrivit unui diplomat care a vorbit sub anonimat deoarece planurile nu au fost încă finalizate.