Prețul aurului a atins un maxim istoric marți, depășind un record anterior din aprilie, după tarifele vamale impuse de președintele Donald Trump în „Ziua Eliberării”, pe fondul unui dolar slab și al așteptărilor privind o reducere a ratei dobânzii în SUA în această lună.
Prețul spot al a crescut cu 0,9%, ajungând la 3.508,70 dolari pe uncie în primele sesiuni de tranzacționare din Asia. Și cererea de lingouri a crescut, investitorii considerând că metalul prețios reprezintă o protecție împotriva inflației și a incertitudinii macroeconomice generale.
„Totul se aliniază pentru o creștere a prețului aurului”, a declarat David Wilson, directorul departamentului de strategie pentru mărfuri la BNP Paribas. „Nivelul de incertitudine economică face în mod evident aurul mai atractiv.”
Îngrijorările crescânde cu privire la independența Rezervei Federale după ce Trump a exercitat presiuni asupra președintelui Jay Powell și a demis-o pe guvernatoarea Lisa Cook au alimentat cea mai recentă creștere, notează Financial Times. Inflația ar putea crește dacă ratele dobânzilor vor fi reduse din cauza presiunilor politice.
Argintul a atins, de asemenea, un nivel record marți, crescând cu 0,3% până la 40,8 dolari pe uncie. Se tranzacționează în continuare la un preț mai mic decât aurul în raport cu prețurile medii, deși diferența s-a redus în ultimele luni.
Intrările în fondurile tranzacționate la bursă (ETF) pentru aur au devenit o sursă importantă de cerere care a susținut prețurile, au scris analiștii Goldman Sachs într-o notă recentă. Ei prognozează că prețurile spot vor ajunge la 4.000 de dolari pe uncie până la mijlocul anului viitor.
Cotațiile aurului aproape s-au dublat de la începutul lui 2023, pe măsură ce băncile centrale își măresc deținerile, iar investitorii caută o protecție împotriva inflației.
Anul trecut, aurul a depășit euro și a devenit al doilea activ de rezervă al băncilor centrale din lume, după dolar, reprezentând 20% din rezervele oficiale globale. Potrivit World Gold Council, printre marii cumpărători s-au numărat India, China, Turcia și Polonia.
„Se observă o tendință de de-dolarizare în rândul unor bănci centrale”, subliniază Wilson. „Este un mecanism de protecție care continuă să funcționeze.”