SupermarketRomânii au cumpărat mai mult și s-au orientat spre segmente inferioare de preț în primul trimestru.
Piaţa de bunuri de larg consum a înregistrat o creştere în valoare cu 12% în prima jumătate a anului în curs faţă de primul semestru din 2019, iar pe fondul unor preţuri majorate cu 5% gospodăriile din România au cumpărat volume mai mari cu 9% şi au ales segmente inferioare de preţ, se arată într-un studiu GfK.Cu o creştere de 37% în valoare faţă de ianuarie – iunie 2019, magazinele de tip discount surclasează supermarketurile şi devin al doilea jucător din comerţul modern din punct de vedere al cotei de piaţă valorice. În aceeaşi perioadă din 2019, ritmul de creştere era de două ori mai mic şi acestea acopereau doar 16% din total cheltuieli pe bunuri de larg consum.
Cel mai afectate din cauza reducerii frecvenţei de cumpărare sunt hypermarketurile şi comerţul tradiţional, care continuă să scadă în importanţă, în timp ce magazinele mici de proximitate sunt printre cele mai dinamice din punct de vedere al atragerii de noi cumpărători, dar şi al creşterii în valoare. Mărcile din segmentul inferior de preţ au cea mai mare contribuţie la creşterea valorică. Astfel, segmentul economy reprezintă un sfert din valoarea pieţei de bunuri de larg consum (FMCG) în prima jumătate din 2020, însă contribuie în proporţie de 43% la creşterea acesteia.
Printre categoriile al căror consum a crescut semnificativ se numără conservele (carne, peşte), alimentele instant, crema de ciocolată, făina şi mălaiul, produsele de curăţenie, săpunul, şerveţelele umede, aditivii pentru prăjituri, specialităţile de brânză sau napolitanele. Segmentul premium creşte uşor în importanţă pentru băuturi alcoolice, non-alcoolice și cafea, în timp ce produsele de îngrijire a părului, cremele de faţă şi corp sau deodorantele au înregistrat scăderi în volum, pe fondul creşterii timpului petrecut acasă.
