Cauta

De ce Toyota a rezistat crizei cipurilor

Lipsa globală a semiconductoarelor are un efect redus pentru moment la producătorul auto numărul unu mondial, care a fost extrem de bine pregătit să gestioneze riscurile pieței.

Triplul dezastru  din 11 martie 2011 (cutremur, tsunami și accidentul nuclear de la Fukushima) a adus în genunchi secțiuni întregi din industria japoneză, în special sectorul auto, din cauza întreruperilor lanțului  de aprovizionare din țară.

Dar Toyota a  reușit să-și normalizeze producția internă doar după șase luni. A început să își revizuiască toți furnizorii, până la cei mai indirecți. Acest lucru i-a permis să dobândească o cunoaștere foarte aprofundată a lanțului său de aprovizionare, să reacționeze mai rapid în caz de criză.

“Toyota a fost mult mai bine pregătită decât orice alt producător de automobile din lume pentru lipsa actuală de cipuri electronice, a declarat pentru Reuters analistul economic Christophe Richter.

În ultimele luni, aceste pregătiri minuțioase, efectuate în umbră de ani de zile, au dezvăluit în plină lumină cât de utile sunt.

O serie incredibilă de crize frontale a străbătut industria auto globală de anul trecut: pandemia de coronavirus urmată de lipsa semiconductoarelor, capriciile climatice din America de Nord și Taiwan la începutul acestui an și în Japonia incendiile accidentale din martie din fabrica de semiconductori Renesas Electronics, un furnizor important.

În ciuda acestui fapt, Toyota și-a depășit obiectivele de volum de vânzări pentru anul fiscal 2020/21 încheiat la sfârșitul lunii martie (9,92 milioane de vehicule vândute în total pentru toate mărcile sale) și vizează 10,55 milioane de unități în 2021/22.

Strategie și avantaje

De la debutul crizei cipurilor, grupul a reacționat îndepărtându-se parțial de modelul clasic de producție „just-in-time”, al cărui inventator este totuși și care constă în limitarea stocurilor cât mai mult posibil pentru a reduce costurile.

„Toyota a fost primul producător de automobile care și-a reglat sistemul lanțului de aprovizionare de la un model pur„ just-in-time ” la un model hibrid în care stochează mai multe componente critice, cum ar fi semiconductorii”, explică Richter. Numărul unu mondial  mai are un avantaj serios: majoritatea furnizorilor săi, inclusiv în semiconductori, sunt companii japoneze. Alți producători, europeni(Volkswagen, BMW și Daimler) și americani(General Motors, Ford, Chysler) depind pentru componentele lor electronice de furnizorii asiatici asupra cărora au un control redus.

Ultimele stiri

  • Caricatura Zilei
  • Împrumuturi scumpe și datorii uriașe: România, mortul frumos cu buzunarele goale
  • Horoscop 28 august 2025 – Aveți răbdare și evitați speculațiile
  • Creșterea impozitelor pe proprietate: măsură pentru finanțarea investițiilor locale
  • România, pacient la terapie intensivă: Bolojan spune că „nu există soluții magice”, doar plapumă scurtă și datorie lungă
  • Alege ce citești
  • Maia Sandu, în centrul atenției: liderii europeni, SCUT în jurul său (FOTO)
  • Companiile etalon din sectorul energetic, profitabilitate de 23% din cifra de afaceri
  • Marea confruntare: Xiaomi vs Tesla și Apple
  • Primarul Mangaliei, arestat. Cristian Radu este acuzat de 5 fapte de luare de mită
  • Exit mobile version