De ce se prăbușesc piețele bursiere din lume?

După Wall Street, a venit rândul burselor europene și asiatice să își vadă indicii scăzând brusc. S-a instaurat panica.

Luni, la deschiderea ședinței, indicele francez CAC 40 a scăzut cu 2,64%. În restul Europei, DAX din Germania a pierdut 2,38%, iar FTSE 100 din Marea Britanie 2,10%. Nikkei 225, indicatorul principal al bursei din Tokyo, a coborât cu 12,4%. Bursele din Seul și Taiwan au scăzut cu mai mult de 8%.

În Asia, ca și în Europa, acestea au fost replici ale turbulențelor din Statele Unite, notează Le Point. La New York, indicele Nasdaq – axat pe companiile tehnologice – a pierdut 2,43% vineri și 3,35% joi, în timp ce indicele S & P 500 – un alt indicator emblematic al Wall Street – a scăzut cu aproape 5% în ultimele cinci ședințe. Nervozitatea afectează și piața cripto: bitcoin a pierdut aproape 20% într-o săptămână.

Economia americană, sperietoarea piețelor

Investitorii cred că Fed va reacționa prea târziu pentru a sprijini economia SUA. Miercuri, banca centrală a anunțat că va aștepta până în septembrie înainte de a decide dacă va reduce sau nu ratele dobânzilor.

Cu toate acestea, situația a devenit urgentă, deoarece fundamentele nu arată bine. Vineri dimineață, investitorii au descoperit într-un raport guvernamental că în iulie au fost create doar 114.000 de locuri de muncă, în timp ce se așteptau la 60.000 în plus. Rata șomajului a crescut de la 4,1% în iunie la 4,3% în iulie, cel mai ridicat nivel din ultimii  trei ani

Regula Sahm este clară: economia americană intră în recesiune dacă rata medie a șomajului pe trei luni este cu o jumătate de punct procentual mai mare decât cel mai scăzut nivel din ultimele 12 luni. Și a fost valabilă pentru fiecare recesiune din SUA începând din 1970.

Este posibil ca inventatoarea acestei reguli, Claudia Sahm, fost economist al Fed, să fi declarat că nu crede că regula se va adeveri de data aceasta, dar răul a fost făcut pe piețe.

“În ultimele luni, profiturile companiilor tehnologice americane au crescut din ce în ce mai rapid”, explică Charles de Boissezon, Global Head of Equity Strategy la Société Générale CIB. “Această accelerare s-a încheiat și, odată cu ea, performanța bursieră. În Europa, ultimul sezon de profituri arată că marjele au fost menținute, dar perspectivele de vânzări s-au deteriorat”.

Privind Japonia, „toată lumea știa de mult timp că yenul era extrem de subevaluat”. “Oamenii profitau de acest lucru, folosind moneda în mod extensiv pentru a-și finanța achizițiile de alte active financiare: o așa-numită strategie de carry, populară în special printre fondurile speculative”.

Această situație a devenit din ce în ce mai nesustenabilă atunci când banca centrală japoneză a decis să majoreze ratele dobânzilor pentru prima dată în șaptesprezece ani, punând astfel capăt celor opt ani de rate cheie negative.

Dar există și vești bune: acțiunile globale s-au redresat marți, inversând parțial o parte din scăderile brutale din ziua precedentă.