Huawei le-a spus parlamenarilor europeni de vârf că România și Polonia riscă să încalce legislația UE cu noile reguli de securitate 5G, avertizând asupra posibilelor bătălii judecătorești cu privire la politicile de securitate a telecomunicațiilor. Iritarea companiei chineze vine după o ofensivă mediatică împotriva proiectul de lege care transpune Memorandumul 5G semnat între guvernele României și Statele Unite, în baza unor considerente ce țin de riscuri la adresa securității naționale.
Mai precis, furnizorii de echipamente pentru rețele 5G nu trebuie să se afle sub controlul unui guvern străin în care nu există un sistem juridic independent. Huawei nu se încadrează în aceste condiții.Formularea ar permite excluderea gigantului din Shenzhen, pentru că este o armă tehnologică a puterii comuniste de la Beijing care țintește hegemonia mondială.
Cu jalba la șefa concurenței
Într-o scrisoare trimisă comisarului pentru Concurență, Margrethe Vestager, Huawei a susținut că Polonia și România caută „să excludă furnizorii 5G pe baza unor criterii părtinitoare și ambigue, precum originea geografică a acestora”, notează Politico. „Huawei se opune acestor propuneri legislative care sunt contrare principiilor fundamentale ale UE”. Polonia și România, care sunt în curs de adoptare a noilor norme de securitate 5G, ar încălca tratatele UE și principiile de securitate juridică și predictibilitate, a scris compania. De asemenea, factorii de decizie de la Varșovia și București „privează Huawei de dreptul de a face apel la decizii și organizează licitații împotriva normelor de telecomiunicații ale UE”. Într-o conferinţă de presă susţinută în august la Bucureşti, George Zhang, CEO Huawei România, susținea că „potrivit estimărilor Huawei, România ar avea de pierdut circa 9,2 miliarde de euro în cazul în care legea 5G ar fi promulgată şi Huawei nu ar avea voie să participe la dezvoltarea reţelei 5G”. Directorul executiv nu a explicat ce stă la baza acestor estimări, dar a asigurat că Huawei nu se află sub controlul Guvernului de la Beijing. Serios? Atunci cum rămâne cu legea adoptată în 2017, care obligă toate companiile private să pună la dispoziţia serviciilor secrete din China orice informaţii sau date care li se cer şi toate marile corporaţii chinezeşti au obligatoriu în Consiliile lor de Administraţie reprezentanţi ai Partidului Comunist Chinez?
Corporația de partid, pusă la colt de acordul Washington-București
În scrisoarea sa, firma chineză a urmărit, de asemenea, acorduri bilaterale semnate între capitalele europene și Departamentul de Stat al Statelor Unite – pentru care separarea legăturilor dintre aliații săi și China este o prioritate strategică. Huawei a spus că Polonia și România „favorizează prioritățile de securitate națională ale SUA față de politicile UE”. Aceste acorduri, numite „declarații comune” sau „memorandumuri de înțelegere”, sunt în esență promisiuni politice de a împinge furnizorii supuși influenței străine, lipsiți de proprietate transparentă și care s-au confruntat cu acuzații de furt de proprietate intelectuală în trecut. Washingtonul a semnat deja acorduri similare cu România, Polonia, Estonia, Letonia, Republica Cehă și Slovenia. În cea mai recentă presiune diplomatică din această lună, SUA au făcut ca și Slovacia, Cipru, Bulgaria, Macedonia de Nord și Kosovo să se înscrie. Niciunul dintre acorduri nu menționează în mod explicit Huawei, dar secretarul de stat american, Mike Pompeo, a fost explicit în călătoriile sale despre cine sunt menite să excludă exact acordurile. Țările europene au bazat o mare parte a noilor măsuri de securitate 5G pe ideea de a-i elimina pe „furnizorii cu risc ridicat”. Dar s-au îndepărtat de a numi Huawei și rivalul său chinez mai mic ZTE drept ținte ale legislației lor și au evitat să menționeze China în mod explicit în remarcile publice – în mare parte din cauza îngrijorărilor cu privire la repercusiunile legale.
