Creșterea datoriilor și a deficitelor alimentate de criza Covid-19 au determinat multe guverne să suspende regulile fiscale, dar trebuie să găsească un echilibru între cheltuielile de urgență și politici de redresare credibile, a avertizat Fondul Monetar Internațional.
Aproximativ 40% dintre economiile mondiale, inclusiv Uniunea Europeană, și Regatul Unit, care au reguli fiscale – limite ale cheltuielilor, deficitelor sau datoriei – au activat „clauze de evadare” de la izbucnirea pandemiei, față de 5% în timpul crizei financiare din 2008.
FMI și-a redus prognoza de creștere economică globală pentru acest an, deoarece coronavirusul și varianta Omicron continuă să se răspândească fără încetare, iar întreruperea lanțului de aprovizionare provoacă inflația pe fondul prețurilor mai ridicate la energie.
Deși se preconizează consolidarea fiscală în multe piețe emergente și economii în curs de dezvoltare în 2022, povara mare a datoriei post-pandemie va fi o provocare pentru anii următori, se arată în comunicat.
Datoria globală a crescut la 226 trilioane de dolari în 2020, cel mai ridicat nivel de la cel de-al Doilea Război Mondial și continuă să crească.
Cadrul fiscal bazat pe reguli a fost supus presiunilor în timpul pandemiei, țările utilizând diverse metode pentru a-și adapta reglementările ca răspuns la criză, inclusiv activarea clauzelor de salvare și suspendarea temporară a regulilor fiscale.
Deși regulile fiscale au permis un răspuns ferm la pandemie, ele nu au împiedicat o acumulare mare și persistentă a datoriilor în timp. Aproape toate țările cu reguli privind deficitul au depășit limitele cu o medie de 4% din produsul lor intern brut.
“Provocarea este dacă și cum ar trebui țările să revină la limite și la regulile fiscale, asigurând în același timp credibilitatea cadrului fiscal”, au spus oficialii FMI.
De asemenea, Banca Centrală Europeană a solicitat UE să-și schimbe regulile fiscale pentru a reduce datoriile, vizând redresarea economică și investițiile. Dar unii analiștii consideră că această cerință nu este realistă, în contextul în care multe țări și-au crescut împrumuturile în timpul pandemiei.