Cum a devenit Suedia Silicon Valley a Europei

Faptul că Suedia este un laborator de startup-uri nu este ceva nou. Țara scandinavă a produs sute de exituri evaluate la miliarde de dolari. Wharton School of Business a numit Suedia o „fabrică de unicorni” într-un studiu realizat în 2015. Și publicațiile de specialitate precum TechCrunch a numit Suedia (în 2016) un „superstar tech din nord”.

Într-un moment în care compania suedeză de fintech Klarna se pregăteşte să deruleze una dintre cele mai mari listări de companii din Europa, un exemplu de succes în capitalism, fondatorul companiei Sebastian Siemiatkowski dezvăluie că acest succes are la bază un susţinător mai puţin obişnuit: statul bunăstării din Suedia, transmite Reuters.

Sebastian Siemiatkowski, în vârstă de 39 de ani, creditează succesul său în special pe o politică guvernamentală de la finele anilor 90 care viza dotarea fiecărei case cu un computer. „Computerele nu erau accesibile pentru familiile cu venituri mici cum era a mea, însă când a fost introdusă reforma, mama mea ne-a cumpărat un computer chiar a doua zi”, spune Siemiatkowski, care a început programarea pe calculator când avea 16 ani.

Două decenii mai târziu, firma sa de plăţi Klarna este evaluată la 46 de miliarde de dolari şi intenţionează să organizeze o listare publică iniţială. N-a oferit prea multe detalii, dar mulți bancheri prognozează că listarea va avea loc la începutul anului următor la bursa de la New York.

Suedia, investiții masive în tehnologie

Programul Guvernului suedez de a dota fiecare casă cu un computer precum şi investiţiile rapide în extinderea conectării la Internet explică de ce capitala Stockholm a devenit un teren fertil pentru startup-uri precum Spotify, Skype şi Klarna, chiar dacă are unele dintre cele mai mari taxe din lume. Acesta este punctul de vedere împărtăşit de Siemiatkowski şi alţi directori de companii de tehnologie intervievaţi de Reuters.

În cei trei ani cât a durat programul guvernamental, între 1998 şi 2001, aproximativ 850.000 de computere au fost achiziţionate care au ajuns într-un sfert din cele aproape patru milioane de gospodării din Suedia şi astfel mulţi oameni au avut acces la un PC deşi nu aveau mijloacele necesare pentru a plăti pentru unul.

De asemenea, în anul 2005, când a fost înfiinţat fintechul Klarna, erau 28 de conexiuni la internet în bandă largă la fiecare 100 de locuitori din Suedia, comparativ cu 17 în SUA, unde conexiunile de tip dial-up erau în continuare cele mai frecvente, şi o medie globală de 3,7 potrivit Băncii Mondiale.

Potrivit unor directori de companii, exemplul Suediei demonstrează că o plasă de siguranţă socială extinsă, care deseori este considerată drept un obstacol în calea spiritului antreprenorial, poate stimula inovaţia. Acesta este un rezultat care nu a fost avut în vedere de arhitecţii statului bunăstării din Suedia anilor 1950.

Stockholm, fabrică de unicorni

Deşi investiţiile totale în tehnologie sunt mai mari în principalele economii ale Europei precum Marea Britanie şi Franţa, Suedia are rezultate superioare în multe privinţe. Ţara scandinavă este a treia din lume după indicatorul startup rate, fiind devansată doar de Turcia şi Spania, cu 20 de start-up-uri la 1.000 de angajaţi şi de asemenea cea mai mare rată de supravieţuire a start-up-urilor la trei ani de la înfiinţare, cu 74%, potrivit unui studiu din 2018 realizat de OECD.

În plus, Stockholm este devansat doar de Silicon Valley când vine vorba de unicorni, start-up-uri evaluate la peste un miliard de dolari, per capita cu 0,8 la 100.000 de locuitori, faţă de 1,4 unicorni la 100.000 de locuitori în cazul Silicon Valley, susţine Sarah Guemouri, autorul unui studiu din 2020 cu privire la companiile europene din sectorul tehnologiei.

Nimeni nu poate spune însă dacă acest boom va dura, având în vedere că Suedia este o ţară unde câştigurile de capital sunt taxate la 30% iar impozitul pe venit poate ajunge chiar şi la 60%.