Consiliul Fiscal dă de pământ cu „realizările” ministrului Cîțu. România, pe buza prăpastiei. 2021 aduce Apocalipsa finanțelor!

Forul condus de către economistul Daniel Dăianu, fost ministru al Finanțelor, mai taie din optimismul afișat de liberalul Florin Cîțu, în contextul aprobării celei de a treia rectificări bugetare pe anul 2020.

Consiliul Fiscal ”apreciază un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020, potrivit metodologiei cash, în jurul valorii de 9,8% din PIB, cu 0,7 pp (puncte procentuale -n.n) peste estimarea MFP ca urmare a identificării unui gol probabil de venituri”, anunță, marți, reprezentanții CF.

Mai mult, specialiștii din forul în fruntea căruia se află Dăianu spun că redresarea ca nivel al PIB este așteptată pentru 2022, dar nu oricum, ci ”în condiții de schimbări adânci în economii”, care sunt accelerate de noi tehnologii (digitalizare, robotizare etc.), dar și de nevoia de a răspunde la schimbarea de climă.

”Proiectul celei de-a treia rectificări bugetare majorează proiecția de deficit bugetar pentru anul 2020 cu 0,5 pp din PIB, respectiv până la un nivel de 9,1%, în principal ca urmare a impactului nefavorabil și de amploare asupra încasărilor bugetare al facilității de amânare la plată a obligațiilor bugetare, a deteriorării cadrului macroeconomic comparativ cu cel avut în vedere anterior, precum și a unor neajunsuri în construcția bugetară”, se menționează într-un document făcut public marți de Consiliul Fiscal.

Previziuni pentru anul viitor

Specialiștii CF semnalează, totodată, că dincolo de nivelul extrem de ridicat al deficitului bugetar pentru anul în curs, care va conduce la o majorare corespunzătoare a datoriei publice, punctul de pornire al construcției bugetare pentru anul 2021 o reprezintă poziția finanțelor publice de la finele acestui an.

”Chiar dacă execuția bugetară aferentă anului 2020 cuprinde și unele elemente de tip one-off (evaluate de CF la circa 1,5-2% din PIB, din care 0,4 pp finanțate prin transferuri UE), respectiv măsurile destinate luptei cu efectele pandemiei COVID-19, o foarte mare parte a deficitului bugetar este de natură structurală și se va manifesta și în viitor. Astfel, considerând măsurile de politică fiscală deja adoptate (majorarea pensiilor, salariilor, alocațiilor pentru copii potrivit calendarului anunțat de Guvern) și eliminând măsurile de tip one-off, punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 va fi de circa 8% din PIB. Mai mult, având în vedere că efectele pandemiei se vor manifesta și în anul 2021, cel puțin o parte din măsurile one-off vor fi probabil menținute, ceea ce ar conduce la un punct de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 și mai ridicat, posibil în jur de 9% din PIB”, mai transmit reprezentanții CF.

Ce e de făcut

Oficialii Consiliului continuă prin a transmite ce anume ar trebui să aibă în vedere corecția macroeconomică (reducerea deficitului bugetar).

”În acest context, caracterizat de niveluri foarte înalte ale deficitului bugetar, este obligatorie o corecție care să conducă pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar și care să ancoreze așteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare.

O corecție macroeconomică imaginată ca fiind ajutată printr-o scădere drastică a dobânzilor pe piață monetară din România, prin injecții substanțiale de lichiditate de către BNR și operații cu titluri de stat pe piața financiară internă, este contraproductivă; s-ar pierde încrederea în moneda națională, inflația ar fi stimulată mult, ar fi un dezastru pentru stabilitatea financiară și economică.

Anunțarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală/bugetară ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puțin revenirea economiei.

Corecția macroeconomică (reducerea deficitului bugetar) trebuie să aibă în vedere atât restructurare de cheltuieli, cât și venituri fiscale/bugetare în creștere. Este falsă teza că nu pot fi mărite venituri fiscale/bugetare, mai ales prin lărgirea bazei de impozitare. Regimul fiscal trebuie să fie transparent și echitabil; toți cetățenii și firmele să plătească -să se elimine portițe (loopholes) care fac regimul fiscal inechitabil. Să nu se tolereze evaziunea fiscală, ca și optimizări fiscale incorecte (tax avoidance), rente necuvenite.

O absorbție intensă de fonduri europene, care să valorifice aproape dublarea volumului de resurse alocate României pentru perioada 2021-2027 (prin apariția Planului european de Redresare Next Generation EU de 750 miliarde euro, din care România ar beneficia de 33,2 miliarde euro) ar ajuta mult efortul de corecție macroeconomică în următorii 3-4 ani.”, completează specialiștii Consiliului Fiscal.

Ce spunea Cîțu, de la Guvern

După încheierea ședinței de luni a Guvernului, Cîțu spunea că anul acesta politica fiscală s-a relaxat. ”Opinia noastră a fost foarte clară de la începutul anului: am arătat de fapt că, într-un an cu o criză economică, în care economia are o contracție de 4,2%, o criză economică provocată de o criză de sănătate, am reușit să avem încasări la bugetul de stat mai mari decât în 2019, când economia creștea cu peste 4%, și după ce am eliminat taxele. (…) De aceea, avem astăzi o revenire atât de puternică, pentru că am avut o politică fiscală relaxată. De fapt, lecția crizei din 2008 este una simplă: este nevoie de relaxarea politicilor fiscale și politicilor monetare.

Politica fiscală anul acesta s-a relaxat și politica monetară a făcut pași importanți, dar, am spus și repet: atuul important al acestei economii în perioada următoare reprezintă faptul că avem spațiu de relaxare a politicii monetare. Există în continuare spațiu de relaxare a dobânzilor, pentru că România are cea mai mică inflație dintre cele patru țări – împreună Polonia, Ungaria, Cehia -, dar are cea mai mare dobândă, deci este în continuare loc de relansare a politicii monetare și, bineînțeles, avem și o rezervă minimă obligatorie mare.

Deci, avem loc de relaxare. Politica fiscală rămâne în continuare relaxată – asta este și recomandarea Comisiei Europene, dacă vă uitați la ultimul raport, este și recomandarea altor instituții internaționale”, a susținut liberalul aflat la șefia Ministerului Finanțelor.