Comerțul global, criză cu repetiție

Normele stricte impuse de China pentru a reduce Covid-19 sunt pe cale să declanșeze un alt val de haos în lanțurile de aprovizionare dintre Asia, SUA și Europa.

Politica „zero-Covid” a Beijingului aduce pandemia într-un cerc complet, la mai mult de doi ani după ce apariția ei în Wuhan a bulversat economia globală.

Congestia transportului maritim în porturile chinezești, combinată cu războiul Rusiei din Ucraina, riscă o dublă lovitură care amenință să deraieze redresarea economică, deja afectată de presiunile inflaționiste.

Chiar dacă virusul va fi stăpânit, perturbările se vor răspândi la nivel mondial și se vor extinde pe tot parcursul anului, pe măsură ce navele de marfă blocate vor începe să navigheze din nou.

„Ne așteptăm la un impact negativ mai mare decât anul trecut”, a declarat Jacques Vandermeiren, directorul executiv al portului Anvers, al doilea cel mai aglomerat din Europa pentru volumul de containere.

China reprezintă aproximativ 12% din comerțul mondial, iar restricțiile Covid au blocat fabricile și depozitele, au încetinit livrările și au exacerbat blocajele de containere.

Porturile americane și europene sunt deja supraaglomerate, ceea ce le face vulnerabile la șocuri suplimentare.

Pe termen scurt, notează analiștii Bloomberg,  acumulările vor însemna costuri în creștere pentru piața comerțului global de 22 de trilioane de dolari, care s-a prăbușit în 2020 și și-a revenit anul trecut.

Pe termen mai lung, un astfel de haos redesenează contururile unei economii mondiale legate de comerțul transfrontalier.

Într-un raport din această lună, firma de consultanță  Kearney a estimat că că 78% dintre directori executivi fie iau în considerare relocalizarea lanțurilor de aprovizionare, fie au făcut-o deja.

O mare parte din schimbare depinde dacă pandemia a convins consumatorii să accepte prețuri mai mari pentru produsele făcute mai aproape de casă.

Companiile au suportat cele mai dure crize de turbulență a ofertei din ultimul an, parțial prin creșterea prețurilor – iar consumatorii au absorbit în mare măsură impactul.

Pe termen scurt, totuși, livrările din China reprezintă un nor mai amenințător decât întrebările legate de cererea gospodăriilor.

În continuare, este nevoie în medie de 111 zile pentru ca mărfurile să ajungă la un depozit din SUA din momentul în care sunt gata să părăsească o fabrică asiatică, aproape de recordul de 113 stabilit în ianuarie și mai mult decât dublu față de călătoria din 2019, potrivit companiei Flexport din San Francisco. Călătoria spre Europa durează și mai mult, 118 zile.

Porturi cheie precum Rotterdam, Hamburg, Anvers și trei din Marea Britanie nu mai au spațiu pentru a depozita containerele. Situație similară în porturile americane Los Angeles și Long Beach.