La începutul războiului din Ucraina, companiile occidentale au reacționat rapid, unele anunțând că vor ieși imediat din Rusia, altele reducând importurile sau noile investiții.
După mai bine de un an, situația este alta: părăsirea Rusiei nu a fost atât de simplă pe cât ar fi lăsat să se creadă primele anunțuri.Deși poveștile companiilor variază, o temă comună este aceea de a trebui să treacă printr-o cursă cu obstacole între sancțiunile occidentale pe de o parte, și eforturile Rusiei de a descuraja și penaliza plecările, pe de altă parte. Potrivit Associated Press, unele mărci internaționale, cum ar fi Coca-Cola și Apple, se strecoară în mod informal prin țări terțe, în ciuda deciziei de a ieși.
Multe companii rămân pur și simplu pe loc, invocând uneori responsabilitatea față de acționari sau angajați sau obligațiile legale față de francizații sau partenerii locali. Altele susțin că furnizează produse esențiale, cum ar fi alimente, produse agricole sau medicamente. Unele nu spun nimic.
În Moscova, magazinul grupului italian Benetton este numit acum în mod ironic Evropeysky Mall! Similar, Maag Fashion a preluat fostul magazin de îmbrăcăminte emblematic al Zara.
Exodul inițial din Rusia a fost condus de marii producători de automobile, companii petroliere, tehnologice și de servicii profesionale, BP, Shell, ExxonMobil și Equinor punând capăt unor societăți mixte sau renunțând la participații în valoare de miliarde de euro.
McDonald’s și-a vândut cele 850 de restaurante unui francizat local, în timp ce compania franceză Renault a luat o singură rublă simbolică pentru participația sa majoritară în Avtovaz.
De la valul inițial de plecări, au apărut noi categorii: firme care încearcă să își continue activitatea ca de obicei. Kremlinul continuă să adauge cerințe, recent o taxă de plecare „voluntară” de 10% direct către guvern, plus o înțelegere ca firmele să vândă cu o reducere de 50%.
Putin a anunțat recent că guvernul va prelua activele companiei energetice finlandeze Fortum și ale companiei germane de utilități Uniper, împiedicând o vânzare, cu scopul de a contrabalansa orice demers occidental de a confisca mai multe active rusești în străinătate.
Companiile sunt pierdute într-un „triunghi al Bermudelor între sancțiunile UE, sancțiunile SUA și sancțiunile Rusiei”, a declarat Michael Harms, director executiv al Asociației Germane de Afaceri.
E un fel de a spune. Dacă companiile occidentale vroiau să taie direct legăturile cu piața rusească, o făceau de mult. Explicația e simplă: profitul le ține pe loc, indiferent de taxele Kremlinului și de sancțiuni.