BNR joacă DUR: a majorat rata dobânzii de politică monetară la 1,50% pe an. PERICOL cu inflaţia!

BNR a luat o decizie istorică şi dură, în acelaşi timp: a hotărât în şedinţa de marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,25% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021, precum şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 5 octombrie 2021, a hotărât următoarele:

• majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,25% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021;
• majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021;
• păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Inflaţia e la cote alarmante

Rata anuală a inflaţiei a urcat în iulie 2021 la 4,95%, de la 3,94% în iunie, iar în august la 5,25%, considerabil deasupra limitei superioare a intervalului ţintei şi uşor peste nivelul prognozat.

Creşterea a fost determinată şi în acest interval aproape integral de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorarea considerabilă a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, şi într-o mai mică măsură de continuarea scumpirii combustibililor, preponderent pe seama categoriei non-benzină şi motorină.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au crescut la 3,3% şi 2,6% în august, de la 2,9%, respectiv 2,4% în luna iunie 2021.

Nici nu prea mai exportăm

Exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus consistent variaţia anuală în iulie şi mult mai pronunţat decât importurile, cu consecinţa accelerării puternice a creşterii în termeni anuali a deficitului comercial.

Pe acest fond, deficitul de cont curent a continuat să se majoreze, depăşind pe ansamblul primelor şapte luni ale anului cu peste 70% nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior.

Valul patru al pandemiei şi măsurile restrictive asociate generează incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor, cel puţin în perspectivă apropiată, în condiţiile înrăutăţirii alerte a situaţiei sanitare şi ale nivelului foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, cu potenţial impact negativ inclusiv asupra evoluţiilor de pe piaţa muncii, aflate până de curând într-o ameliorare evidentă.