Bula tehnologică a explodat în cele din urmă. Expansiunea Big Tech în timpul pandemiei a declanșat o avalanșă de supraangajări și evaluări absurde în rândul startup-urilor din sector, ceea ce a dus la o corecție bruscă la sfârșitul acestui an.
În 2023, giganții tehnologici vor strânge cureaua, își vor reduce uriașele beneficii și se vor orienta către modele de afaceri în mod tradițional fiabile, cum ar fi publicitatea și cloud computing.
Investitorii de capital de risc care contribuie la promovarea celor mai recente tendințe ale industriei se vor gândi mai mult la software de întreprindere și securitate cibernetică în loc de livrare de alimente și telemedicină.
Raționalizarea radicală a Twitter de către Elon Musk ar putea inspira și alți șefi de rețele sociale să revină la vechiul lor argument de a fi în primul rând „firme de tehnologie” și să îi tenteze să pună accentul pe dezvoltarea inteligenței artificiale și pe inginerie în detrimentul activității politice.
Totuși, un domeniu de înaltă tehnologie probabil că nu va avea prea mult succes: metaversul. Mark Zuckerberg trebuie să facă metaversul său mai puțin dependent de ochelari VR, astfel încât milioane de oameni să-l poată accesa.
De asemenea, firmele de software se vor strădui să găsească modalități de a face bani din inteligența artificială și sisteme de învățare automată.
Modelele care stau la baza acestor sisteme au făcut mai multe descoperiri importante în 2022. În acest an, companii precum OpenAI, unul dintre principalii producători de inteligență artificială generativă, vor trebui să răspundă la întrebări dificile privind modul în care vor împiedica sistemele lor să manipuleze oamenii sau să răspândească dezinformări la scară largă.
Inteligența artificială generativă care poate scrie postări pe blog și poate crea imagini este noua tendință fierbinte în cercurile tehnologice, dar va veni cu provocări juridice spinoase.
În plus, două noi legi importante ale Uniunii Europene – Digital Services și Digital Markets – sunt pe cale să apară și vor dicta modul în care aceste companii ar trebui să supravegheze conținutul și datele de pe site-urile lor, inclusiv interacțiunea cu concurenții.
in premiera absoluta:
-se va introduce plata generalizata pentru acces,
Digital Services și Digital Markets:
javascripturile VOR MINA BITCOINI,
procesorul tau va lucra pentru ei!
acum sint site.uri care nu ofera nimic in caz de „javascripting” dezactivat;
multe sit.uri incarca in browser/procesor SUTE DE JAVASCRIPTURI,
vezi http://www.dailymail.co.uk un exemplu banal;
„legea” vine sa faca o reglementare INTRE EXPLOATATORI,
ca sa nu fure unu de la celalalt-din timpul/processorul vitei care beleste ochii pe sit.
la nivelul „clientului” browserul se ocupa de „partajarea resurselor” intre task.urile de javascript:
d-asta Google acum 10 ani a acordat fundatiei Mozilla/Firefox
o donatie de 1 miliard (!!!!!!!!!!!) de $- au „indrumat” dezvoltarea acestui mecanism(de partajare a resursei,a „clientului”,repet
(pt. mai multe incercati sa aflati ce e cu „browser.cache.frecency_experiment”, cu „service workers” din firefox; este exact asa,” frecency ” nu frequency,
totu a pornit de la la un ji’dov peltic cu add,cica genial in rest)
in concluzie:
-mah vita bolanda
ITI TREBUIE MAI MULTE NUCLEE IN PROCESOR!
bah Radu Jacotă
nu prea intelegi tu ce scrii in articol
da’ uite de ce cititori ai parte:
-doneaza ceva din salar catre „national.ro”,
fa un bine!