Dezbaterea cu privire la cât de repede ar trebui să iasă Banca Centrală Europeană din măsurile de urgență puse în aplicare pentru combaterea efectelor pandemiei este în plină desfășurare. Susținătorii unei opriri rapide obțin puncte, dar unii se tem de o eroare în politica economică.
Cât de repede ar trebui normalizată politica monetară și eliminate măsurile de urgență? Confruntată cu persistența inflației, care a continuat să crească la începutul anului, contrar așteptărilor, BCE și-a schimbat retorica la începutul acestei luni.
De atunci s-au evindențiat cei care pledează pentru încetarea rapidă a achizițiilor de active și apoi creșterea ratelor. Printre ei, noul guvernator al Bundesbank, Joachim Nagel: “BCE va majora dobânzile pentru 2022. Apoi dobânzile ar putea fi majorate până la finele anului. Dacă imaginea cu privire la inflaţie şi mai ales dacă perspectivele inflaţiei nu se vor îmbunătăţi semnificativ până atunci, vom fi nevoiţi să recalibrăm politica monetară”.
Aceste comentarii sugerează că Nagel va continua politica tradiţională de tip „şoim” a oficialilor Bundesbank, care susţin necesitatea unor dobânzi ridicate pentru a menţine inflaţia sub control.
Acelaşi punct de vedere a fost împărtăşit şi de Klaas Knot, guvernatorul Băncii centrale a Ţărilor de Jos şi membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, care a spus că se aşteaptă ca BCE să majoreze dobânda de politică monetară în trimestrul patru al acestui an.
Isabel Schnabel, membru al consiliului executiv al BCE, a declarat pentru Financial Times că „pare acum din ce în ce mai puțin probabil ca inflația să scadă sub 2% până la sfârșitul anului”.
Pentru Gunther Schnabl, profesor de economie la Universitatea din Leipzig, „inflația este aici pentru a rămâne și va agrava revendicările salariale ale sindicatelor. “Vedem deja în Statele Unite și Regatul Unit o spirală preț-salariu care are loc și acest lucru se va întâmpla în mai multe țări din zona euro, în special în Germania și Țările de Jos”.
„Sunt îndeplinite acum condițiile pentru ca BCE să înceapă să normalizeze politica monetară”, a declarat Helene Baudchon, economist responsabil pentru țările dezvoltate la BNP Paribas. „Asistăm într-adevăr la începutul unei generalizări a inflației în zona euro, în special cu ceea ce se întâmplă în Germania”, consideră ea. Se așteaptă la o primă creștere a ratei de un sfert de punct în septembrie, urmată de o alta de aceeași amploare în decembrie.
Ceea ce ar putea cauza probleme, mai ales pentru „statele europene foarte îndatorate, precum Italia sau Grecia”, admite William De Vijlder, economist șef la BNP Paribas.
Alți finanțiști, precum Erik Nielsen, de la banca Unicredit, se tem de eroarea politicii economice „care va duce la o nouă perioadă de inflație prea scăzută, de creștere mai mică și de revenirea la fragmentarea zonei euro”.
„Deciziile de politică monetară au nevoie de un an pentru a avea un impact asupra economiei reale și până atunci probabil că inflația va fi scăzut fără înăsprirea condițiilor monetare”, a spus el.
Săptămâna trecută, Christine Lagarde a recunoscut că inflaţia în zona euro este la un nivel peste aşteptări iar riscurile la adresa perspectivei inflaţiei sunt orientate în sus. Ea a subliniat că BCE nu se va grăbi să majoreze costul creditului până când nu va avea “toate datele necesare”.
