O serie de creșteri mari ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA a exercitat presiuni asupra băncilor centrale din întreaga lume să urmeze exemplul pentru a contracara inflația în creștere și dolarul puternic.
O analiză a Financial Times a constatat că băncile centrale optează acum, mai mult decât oricând în acest secol, pentru creșteri mari ale ratelor, de 50 de puncte de bază sau mai mult, punând în evidență provocările pe care le presupune abordarea presiunilor asupra prețurilor.Temerile legate de sănătatea economiei globale au susținut dolarul american în raport cu aproape toate monedele.
Deoarece multe bunuri sunt evaluate în dolari pe piețele internaționale, dolarul „rege” contribuie la presiunile inflaționiste prin creșterea costului importurilor, creând ceea ce analiștii au descris ca fiind un „război valutar ” între factorii de decizie monetară.
„Asistăm la o frenezie de alimentare a creșterii ratelor”, a declarat James Athey, manager senior de portofoliu la o companie de investiții. „Este inversul a ceea ce am văzut în ultimul deceniu În prezent, ultimul lucru pe care și-l dorește cineva este o monedă slabă”.
Factorii de decizie politică canadieni au devenit ultimii care au surprins piețele cu o creștere mai mare decât se așteptau, optând miercuri pentru o majorare de 100 de puncte de bază, cea mai mare de către o economie din G7 din 1998 încoace. Filipine a majorat ratele cu 75 de puncte în ziua următoare.
„Clubul 50”
În cele trei luni până în iunie, 62 de majorări ale ratei dobânzii de politică monetară cu cel puțin 50 de puncte de bază au fost efectuate de cele 55 de bănci centrale.
Alte 17 majorări de 50 de puncte de bază sau mai mult au fost efectuate din iulie până în prezent, marcând cel mai mare număr de mișcări mari ale ratelor în orice moment de la începutul mileniului și eclipsând cel mai recent ciclu de înăsprire monetară la nivel mondial, care a avut loc în perioada premergătoare crizei financiare globale.
Componenta cursului de schimb este importantă în luarea deciziilor de politică monetară pentru multe piețe emergente, a explicat Jennifer McKeown, șefa serviciului de economie globală de la Capital Economics. Printre acestea se numără mai multe economii din Europa emergentă ale căror monede au fost afectate de îngrijorările legate de războiul din Ucraina, precum și de un mediu general de aversiune față de risc.
Dar tendința este amplă și a afectat și băncile centrale din țările mai bogate. Australia, Norvegia, Elveția și Coreea de Sud au efectuat prima majorare de 50 de puncte de bază.
În condițiile în care ratele sunt încă scăzute în raport cu standardele istorice, economiștii se așteaptă ca mai multe bănci centrale importante să le majoreze cu 50 sau 75 de puncte de bază la următoarele ședințe monetare, pentru a apropia costurile de împrumut de mediile pe termen lung.
Banca Centrală Europeană, care se întrunește pe 21 iulie, este de așteptat să majoreze ratele cu 25 de puncte de bază , în timp ce Banca Angliei „va trebui probabil să se alăture „clubului 50” pentru a ridica lira sterlină de la nivelurile actuale”, estimează Matthew Ryan, economist la firma globală de servicii financiare Ebury.
