Întrebarea pentru specialiștii în prognoze macroeconomice a evoluat de la „dacă vom asista la o recesiune în marile economii dezvoltate” la „când și cât de severă”?
Recesiunile superficiale de pe aceste piețe financiare sunt în continuare cel mai probabil rezultat al răspunsurilor agresive ale politicilor băncilor centrale la creșterea inflației. Cu toate acestea, riscul să se declanșeze o recesiune mai severă este foarte mare.
Ratele dobânzilor Rezervei Federale, Băncii Centrale Europene și Băncii Angliei se îndreaptă spre o creștere majoră și se preconizează că se vor menține în această poziție pentru mai mult timp, având în vedere că inflația ridicată pare să fie generalizată și înrădăcinată.
Între 1960 și 1991, contracția reală medie a produsului intern brut pe piețele dezvoltate în timpul unei recesiuni a fost de 1,5%, în timp ce rata șomajului a crescut cu 2%.
Atunci când recesiunile sunt clasificate în funcție de cât de mult a crescut inflația de bază în cei doi ani ai expansiunii precedente, recesiunile cu o creștere mai accentuată a inflației au fost considerabil mai grave, la fel ca și recesiunile care au urmat unei înăspriri mai agresive a politicii monetare. Asta fac acum bancherii centrali.
Măsurile de redresare post-pandemie au cam golit visteriile guvernelor, iar creșterile agresive ale ratelor pot crea tensiuni neprevăzute pe piețele financiare și opriri bruște pe piețele de credit care pot crește riscul unei contracții mai severe.
Aceste efecte secundare ale majorării ratelor dobânzilor sunt dificil de prevăzut în avans, deoarece devin evidente doar atunci când piețele sunt deja sub presiune.
În plus, notează Washington Post, piețele în această lună au început să reflecte stresul financiar în creștere, prețul protecției împotriva evenimentelor de credit crescând împreună cu ratele împrumuturilor pe termen scurt pentru câteva bănci europene.
Băncile centrale au întârziat nepermis în evaluarea efectelor inflației, iar lumea se vede acum în fața unei recesiuni inevitabile.
Greșelile politicilor monetare nu stârnesc doar dezordine pe piețele financiare, ci cresc datoriile guvernelor,în special din zona euro.