După izbucnirea războiului în Ucraina, inflația scăpată periculos de sub control și valuri pedepsitoare de infecții cu coronavirus și blocaje, Fondul Monetar Internațional a avut săptămâna aceasta alte vești proaste: durerea este departe de a se fi terminat și ce este mai rău încă nu a venit.
La începutul întâlnirilor sale anuale, desfășurate în comun cu Banca Mondială, creditorul multilateral a avertizat că urmează “cea mai întunecată oră”(darkest hour).
Anul viitor s-ar putea simți ca o recesiune în mare parte din lume și nu ar putea fi excluse alte vânzări pe piețe. Cele două amenințări – la adresa creșterii economice și a stabilității financiare – au subliniat enormitatea provocării cu care se confruntă factorii de decizie din băncile centrale și ministerele de finanțe care se adună la Washington, în zilele următoare.
Riscurile economice rămân ridicate, iar compromisurile politice devin extrem de dificile”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-șef al FMI. „Riscul de calibrare greșită a politicilor monetare, fiscale sau financiare a crescut puternic într-o perioadă de incertitudine ridicată și de fragilități în creștere.”
FMI a revizuit din nou în scădere perspectivele de creștere economică la nivel mondial pentru anul viitor la doar 2,7%. Mai îngrijorător este faptul că economiștii fondului văd șanse mari ca economia să se descurce și mai rău, existând o șansă de 25% ca creșterea să scadă sub 2% și chiar 15% să scadă sub 1%.
Nici nu se așteaptă ca inflația să se tempereze rapid, economiile avansate urmând să se confrunte cu o creștere anuală a prețurilor de consum de 7,2% în acest an și de 4,4% anul viitor – un nivel mai mult decât dublu față de țintele de 2 procente stabilite de mult timp.
Pe măsură ce costurile de împrumut au crescut vertiginos, este probabil ca și fragilitatea sistemului financiar să fie expusă, a recunoscut Tobias Adrian, șeful departamentului de piețe monetare și de capital din cadrul FMI.
Alți analiști au împărtășit prognoza sumbră a fondului. „Cea mai gravă încetinire este în fața noastră, nu în spatele nostru”, a spus Seth Carpenter, economist – șef la banca americană Morgan Stanley.
Aproape toate băncile centrale au recurs la rate ale dobânzii mult mai mari pentru a domoli inflația. Rezerva Federală a Statelor Unite a fost în frunte, lansându-se în cea mai agresivă campanie de înăsprire a politicii monetare de la începutul anilor 1980, după ce inițial a diagnosticat greșit amploarea problemei inflației.
Dar aceste acțiuni vor veni cu efecte secundare periculoase, potrivit Băncii Mondiale: reducerea cererii, împovărarea creditaților și sacrificarea economiei.