Când a avut loc în cele din urmă, pe 29 aprilie, mult anunțata confruntare de la adunarea generală anuală a Assicurazioni Generali SpA, cel mai mare asigurător din Italia, nu a produs focuri de artificii sau prea multă dramă. Acționarii au votat pentru a-i acorda un al treilea mandat directorului general Philippe Donnet, un francez care conduce compania din 2016.
A fost o victorie relativ ușoară în fața „disidenților” italieni conduși de doi dintre cei mai cunoscuți magnați ai țării: Francesco Caltagirone, în vârstă de 79 de ani, care prezidează un imens imperiu de construcții, și Leonardo del Vecchio, în vârstă de 86 de ani, fondatorul Luxottica, cel mai mare producător de ochelari din lume (inclusiv mărcile Ray-Ban și Oakley).
Dar semnificația rezultatelor nu ar trebui să fie neglijată. Este o victorie pentru o guvernanță corporativă transparentă în Italia. O concluzie izbitoare a disputei este că aceasta indică faptul că investitorii instituționali globali au acum o poziție dominantă în peninsulă.
Potrivit unei defalcări a voturilor, investitorii instituționali au votat în proporție covârșitoare pentru Donnet și pentru consiliul existent.
Printre aceștia se numără Norges Bank Investment Management, unul dintre principalii investitori instituționali în Generali, cu o participație de aproximativ 1,4%, ISS Special Situations Research și Glass Lewis. Aceasta semnalează o schimbare radicală în status quo-ul de afaceri al țării, potrivit Bloomberg.Generali se află de zeci de ani în vârful capitalismului de cumetrie italian.
Consiliu de administrație după consiliu de administrație a fost tulburat de decenii de jocuri de interese și lupte intestine – genul de instabilitate inerentă sistemului italian de acționariat încrucișat și influență de club care a descurajat investitorii instituționali să se angajeze în cea de-a treia economie ca mărime din zona euro.
În prezent, capitalizarea de piață a asigurătorului de 29 de miliarde de euro (30,56 miliarde de dolari) reprezintă jumătate din cea a companiei franceze Axa și doar o treime din cea a companiei germane Allianz SE. În urmă cu două decenii, era un rival apropiat al ambelor.
