Când impozitul auto a explodat, când proprietarii de mașini hibride s-au trezit taxați de 10-15 ori mai mult, din ceață a apărut Dan Vardie. Brusc. Nervos. Revoltat. Cu degetul ridicat și aerul grav al omului care „știe”.
Președintele Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) joacă acum rolul salvatorului. Doar că există o problemă majoră. Dan Vardie nu e pompierul. E omul care a stat cu mâinile în buzunar în timp ce casa ardea.
Unde ai fost, Dan Vardie, când se scria mizeria asta?
Vardie vorbește azi despre principii europene, CO2, „poluatorul plătește”, bune practici și „erori de neconceput”. Mhm… Dar formula asta nu a apărut peste noapte. Nu a fost dictată de extratereștri. A fost construită pas cu pas, sub ochii industriei auto. Iar Dan Vardie nu e un blogger obscur sau un șofer nervos de pe Facebook. E șeful APIA!
Adică exact omul care ar fi trebuit să fie acolo din prima secundă. Nu la final, când oamenii deja plătesc.
„Autor necunoscut”? Serios?
Când Vardie vorbește despre „autorii necunoscuți” ai formulei, e deja cea mai mare fentă posibilă. În România, nimic din fiscalitate nu se mișcă fără consultări, fără poziții, fără mese rotunde și lobby.
Să vii acum și să spui „nu știm cine a făcut asta” este fie o insultă la inteligența publicului, fie o încercare penibilă de a te spăla pe mâini. Sau poate chiar ambele. Noi, ăștia care plătim, ne-am obișnuit cu voi, din păcate.
Curajul de după. Mult curaj. Prea mult tupeu.
Dan Vardie îi face „neșcoliți” pe alții, dar uită un detaliu. Tăcerea lui a fost parte din problemă. De parcă ar fi mână în mână.
Un lider de industrie nu apare după ce bomba a explodat și pozează în moralist. Nu vine cu petiții de urgență după ce dezastrul e oficial.
Hibrizii, exemplul perfect al eșecului
Exemplul Ford Kuga e real și era perfect previzibil. Când scoți CO2 din formulă, când tratezi hibridele ca pe niște variații marginale, când ignori evoluția tehnologică, rezultatul e inevitabil. Iar Vardie știa asta de dinainte.
Diferența e că n-a zis nimic, atunci! A zis de-abia acum, când e prea târziu pentru toți și când trebuie salvată imaginea, bineînțeles.
Trump, metafora ieftină a unui lider fără oglindă
Când Dan Vardie spune că „aproape toată lumea din Guvern se crede Trump”, problema nu e Trump. Problema e fix ăla care zice și care se comportă fix ca politicienii pe care îi critică. Pozează ca lupul moralist, când el e în aceeași oală cu toți.
