sursa foto: Curtea Constituțională a României/FacebookO nouă amânare, a patra, la CCR, cu privire la Legea pensiilor magistraților. Ședința în care ar urma să se reia dezbaterile și să se ia o decizie a fost programată peste circa trei săptămâni.
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat, vineri, 16 ianuarie, pentru data de 11 februarie, luarea unei decizii privind pensiile magistraților. Mai precis, s-a decis o nouă amânare a deliberărilor în cazul noului proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
Motivul invocat în cazul acestei amânări
„Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art. 211 alin. (6) din Legea nr. 303/2022), în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie” – se menționează într-un comunicat al CCR.
Toți cei 9 judecători ai CCR, prezenți la ședința de vineri
Toți cei nouă judecători ai CCR au fost prezenți, vineri, la ședința în care s-a discutat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pe noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților.
Totul, după ce la precedentele două ședințe nu se întâmplase acest lucru. Mai precis, ultimele două ședințe au fost boicotate de cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc -, unul dintre motivele pentru care aceștia au refuzat să se prezinte fiind acela că au fost chemați la serviciu în zile nelucrătoare, iar ședințele au fost programate prea repede, potivit Agerpres.
Expertiză trimisă la CCR
Instanța supremă (Înalta Curte de Casație și Justiție), condusă de Lia Savonea, a anunțat joi că a realizat o expertiză, cu ajutorul unui expert contabil, care ar arăta faptul că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraților va fi mai mică decât cea pe contributivitate, document ce a fost trimis la CCR, pentru a ajunge pe masa judecătorilor Curții Constituționale.
Noul proiect de modificare a pensiilor magistraților adoptat de Guvern prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
E de amintit faptul că proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.
Totodată, ar fi de menționat și faptul că primul proiect al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. CCR a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.
La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Instanța supremă au decis, cu unanimitate de voturi, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu acest proiect. Magistrații au fost convocați de șefa ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția, în cadrul Secțiilor Unite, în legătură cu noul proiect al pensiilor speciale de care urmează să beneficieze judecătorii și procurorii. Toți cei 102 judecători prezenți la ședință au votat pentru sesizarea CCR.
Comunicatul ICCJ din 5 decembrie 2025
„La data de 5 decembrie 2025, ora 12:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară,
În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată,
Cu participarea unui număr de 102 judecători cu respectarea cerințelor de cvorum prevăzute de lege,
Înalta Curte de Casație și Justiție în unanimitate a decis sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește:
Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025) în raport de prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1), art. 114, art. 124 alin. (3), art. 133 alin. (1), și ale art. 147 alin. (4), precum și ale art. 148 alin. (2) și (4) prin faptul că:
Discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
Încalcă brutal independența justiției;
Elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați;
Încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO;
Încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale;
Utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
Analiza a reliefat următoarele aspecte care fac soluția normativă supusă analizei incompatibilă cu rigorile Constituției:
Motivele de neconstituționalitate extrinseci:
I. Caracterul de urgență a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală pentru următoarele motive:
Invocarea condiționalităților Jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și este neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul nefiind stabilirea modalităților de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea inițială privind supraimpozitarea.
Invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care justifică urgența invocată.
Motivele de neconstituționalitate intrinseci:
I. Legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității consacrate de art. 1 alin (3) și (5) din Constituție.
Legea utilizează termeni juridici inexistenți în fondul normativ și nedefiniți în conținutul actului legislativ curent, creând neclaritate și imprevizibilitate.
Legea afectează principiul securității juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziție reală.
Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eșalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani.
II. Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional.
La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizațiile brute, la magistrați fiind propus unul mult inferior.
Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu numai în cazul magistraților plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net.
Discriminarea este evidentă și nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condițiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu.
III. Anulează de facto pensiile de serviciu, creând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
IV. Legea încalcă independența justiției raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO și ale CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite care fac ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției.
V. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual și prin aceasta încalcă principiul supremației Constituției și caracterului obligatoriu al deciziilor CCR.”- a transmis ICCJ, în 5 decembrie 2025, într-un comunicat de presă.
