15.000 de militari, țepuiți de stat. MApN riscă să fie executat silit

Ordonanța de urgență emisă de MApN la începutul anului trecut, după decizia obligatorie a ÎCCJ care stabilea că drepturile salariale ale militarilor și angajaților MAI au fost ciuntite ilegal, a rămas tot în sertarul ministerului, pe motiv că nu sunt bani pentru așa ceva. Pe lângă sfidarea Justiției și a legilor, MApN riscă acum să fie executat silit, dat fiind miile de procese în instanță câștigate pe bandă rulantă de militari. Mai mult, ministerul avertiza anul trecut că este vorba despre 15.000 de militari, care ar provoca un blocaj instituțional major.

Pentru Guvernul României, aplicarea legilor și a deciziilor obligatorii ale instanței sunt pur și simplu opționale. Un exemplu în acest sens este Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din luna decembrie 2024, care stabilea că procentul din majorările pentru lucrări de excepții sau misiuni speciale ale militarilor și polițiștilor se aplica la salariul de funcție sau solda aflată în plată, nu de la nivelul anului 2009, cum au calculat atât MAI, cât și MApN.

Speriat de ritmul în care militarii în activitate, dar și pensionarii au început să câștige procesele în instanță, MApN a emis, la începutul anului trecut, un proiect de ordonanță de urgență, prin care se recalculau sumele și se dădeau banii cuveniți oamenilor. Mai mult, MApN preciza, în expunerea de motive a proiectului, că decizia ÎCCJ este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial, în acest caz, din 4 decembrie 2024.

Urgența a rămas în aer

În prezent, susținea în februarie 2025 MApN, numărul cererilor de chemare în judecată în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, având ca obiect, în esență, recalcularea majorării pentru lucrări de excepție și misiuni speciale aferente perioadelor anterioare anului 2025 și, corelativ, a drepturilor de pensii militare de stat, are o dinamică în creștere, cu posibilitatea de atingere a nivelului maxim reprezentat de întreg personalul beneficiar, activ sau în retragere. ”Nepromovarea în regim de urgență a unui demers legislativ de conformare poate conduce la un blocaj instituțional”, se arăta în documentul citat. Și asta pentru că se înregistrau solicitări de recalculare a dreptului pe bandă rulantă, iar angrenarea MApN în proceduri judiciare previzibil defavorabile avea un impact financiar suplimentar.

Pe când blocarea conturilor?

În urmă cu un an, MApN își exprima îngrijorarea că, urmare a soluțiilor defavorabile, se prefigura alocarea de fonduri suplimentare necesare punerii în execitare a hotărârilor judecătorești, inclusiv prin plata cheltuielilor de judecată, și, ulterior, cheltuieli de executare silită.

”Numai în Ministerul Apărării Naționale, pentru un număr de 15.000 de beneficiari, sumele datorate pot ajunge la aproape 180 milioane de lei, iar cheltuielile de judecată și de executare silită, la 74 milioane de lei”, susținea MApN. Dat fiind că proiectul de ordonanță nu a fost adoptat nici până în prezent, este foarte posibil ca executarea silită să fi început deja, astfel că ne putem aștepta și la o blocare a conturilor MApN.

Furt calificat

Vicepreședintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), Mihai Zlat, ne spune că MApN și MAI ar fi trebuit să respecte legea și să recalculeze salariile pentru toți oamenii care au beneficiat de acest drept. ”Era o majorare punctuală, între 30 și 50%, raportată la salariul de funcție al polițistului, pompierului, jandarmului și militarului. Bandiții au calculat la salariul de funcție din 2009, deși el trebuia calculat la salariul de funcție în plată, practic au calculat la salarii de 4-5 ori mai mici. Astfel, polițistului îi dădea lunar 200 de lei, în loc de 700-800 de lei, cât ar fi fost legal. Nu e vina noastră că statul a făcut economie pe spatele angajaților. Este un furt din veniturile angajaților. Nu vor să respecte deciziile instanței și nici legea, asta e clar. Hotărârile ÎCCJ, completul de dezlegare a unei chestiuni de drept, sunt obligatorii și executorii”, ne-a declarat Mihai Zlat, vicepreședintele SNPPC.