Ipocrizie marca USR! Noua șefă de cabinet a ministrului Darău, pusă să gestioneze fix domeniul pentru care s-a ales cu o condamnare definitivă!

La doar câteva zile după ce Irineu Darău s-a instalat în fotoliul de ministru al Economiei, apar informații cel puțin interesante și surprinzătoare despre persoana care ar fi fost desemnată să îi fie șefă de cabinet.

Fostul city manager al Brașovului, Adriana Miron, a fost numită, săptămâna trecută, ca șef de cabinet de către noul ministru al Economiei, Irineu Darău. Între timp au ieșit la iveală informații cel puțin neașteptate despre noua membră a echipei ministeriale.

Darău a numit ca şefă de cabinet un personaj cu o condamnare definitivă la 2 ani cu suspendare pentru abuz în serviciu, fiind vorba despre Adriana Miron, potrivit gandul.ro.

Ce funcții a ocupat Miron

Aceasta a ajuns la Braşov în 2021, unde a fost mai întâi angajată în cadrul Agenției Metropolitane Brașov și detașată la Primăria Brașov, până ce a fost numită city manager.

Se pare că aceasta ar fi ajuns în apropierea fostului edil USR din Braşov, Allen Coliban, pe filiera fostului premier Dacian Cioloș.

După ce Coliban a pierdut alegerile, ea a rămas angajată în Primăria Braşov pe post de „mercenar administrativ”, aşa cum, de altfel, chiar Adriana Miron s-ar fi autodescris. În ajunul Crăciunului, aceasta a fost numită şefă de cabinet a ministrului Economiei, Irineu Darău.

„Deocamdată sunt în concediu legal, iar contractul de muncă se va suspenda pe durata mandatului de la Ministerul Economiei”, le-a declarat Miron jurnaliștilor de la BizBrașov.

Gandul.ro amintește că, în urmă cu 12 ani, mai precis în 2013, Miron a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu/ fals intelectual în formă continuată. Iar conform deciziei Curții de Apel București, din 17 decembrie 2015, ea a primit o condamnare definitivă, la 2 ani cu suspendare.

Ce spune Adriana Miron în chip de explicație

Adriana Miron era, în 2011, director adjunct în cadrul Autorității de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative.

„Coordonam departamentul Management Financiar, pe cel de control și antifraudă. În această calitate, am aprobat un raport de verificare pe un proiect de cinci milioane de euro, prin care s-au stabilit penalități de un milion de euro.

Era un contract de finanțare, unde MAI era beneficiar, iar penalități s-au stabilit pe un contract de achiziție încheiat între Ministerul Administrației și Internelor și celebra, pe atunci, TeamNet (compania lui Sebastian Ghiță, un infractor suspus, fugit în Serbia – n. red.).

Am fost chemată la cabinetul ministrului de la acea vreme (septembrie 2010) și apostrofată că de ce îmi permit să aprob penalitati pe un contract al însuși MAI. Am explicat că nerespectarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice era evidentă, iar verificarea a fost făcută de o echipă de control din care eu personal nu făcusem parte, dar am aprobat raportul pentru că am verificat și eu dosarul achiziției în procedura specifică pentru rambursarea cheltuielilor. (…).

Mi s-a cerut să reconsider raportul, am refuzat și am cerut să fie efectuată verificarea de către departamentul de specialitate al Ministerului Finanțelor și de către ANAP. Ministerul Finanțelor a menținut penalitatea, iar ANAP (atunci ANRMAP) a aplicat o amendă de 40.000 de lei”, a precizat Adriana Miron, într-un punct de vedere solicitat de BizBrașov.

Miron: „În asta a constat „abuzul în serviciu””

Explicațiile sale, date pentru publicația din Brașov, au continuat.

„Întâi s-a însăilat o speță pe un proiect și am fost trimisă la DNA. S-a sfârșit după audiere cu NUP (neurmărire penală – n. red.). Apoi, văzând că nu a ieșit astfel, au găsit un delator care să scrie că în aprilie 2010, când eram director general adjunct al Directiei de Resurse Umane din MAI și coordonam toată partea de HR din domeniul administrației publice aș fi aranjat un concurs și că am semnat foile de pontaj, pentru o lună și jumătate, ale persoanei angajate până la transferul acesteia la Prefectura București.

În asta a constat „abuzul în serviciu”, iar faptul că am contrasemnat două foi de pontaj a fost „fals intelectual în formă continuată”.”, a mai povestit, între altele, Miron. Aceasta a adăugat că la find a primit o condamnare de un an cu suspendare, iar recursul i-a fost respins, fiindu-i sporită pedeapsa, la doi ani cu suspendare.

Așadar, în urmă cu 10 ani, Adriana Miron s-a ales cu o condamnare definitivă, în Dosarul 23034/299/2013. Potrivit surselor Gândul, Adriana Miron ar fi falsificat semnătura secretarului de stat de la acea vreme, Gheorghe Emacu, organizând un concurs de angajare a unui bărbat din Giurgiu pe care, ulterior, l-a transferat la Prefectura Capitalei.

Lesne de înțeles, odată adusă la Ministerul Economiei, Adrianei Miron i s-au stabilit anumite atribuţii în fişa postului. Astfel, potrivit sursei citate, i s-a dat să se ocupe tocmai de Resursele Umane. Adică domeniul în care lucra la momentul condamnării, în urmă cu 10 ani.