Am ajuns batjocura UE. Toate statele au votat pentru închiderea zootehniei din România

România nu mai are, oficial, nicio țară prietenă în Uniunea Europeană. Decizia absolut impertinentă și nedreaptă a Comisiei Europene, luată împotriva zootehniei românești, a fost votată cu două mâini de toate statele UE, care s-au unit, în mod halucinant, ca să distrugă fermierii din țara noastră. Autoritățile din România sunt în stare de șoc și nu reușesc să înțeleagă această bătaie de joc, care îngroapă, definitiv, un sector vital al economiei.

Decizia Comisiei Europene de a prelungi interdicția de export în UE a ovinelor și caprinelor din România până la 30 iunie 2026 i-a șocat pe reprezentanții ANSVSA. Și asta pentru că decizia a fost luată fără niciun motiv pertinent. De la un singur focar de pestă a micilor rumegătoare, apărut în Bihor în martie 2025, România a reușit să demonstreze că a luat toate măsurile de eradicare a acestuia.

Lucru pe care l-au constatat și cele două organisme europene venite în control, EUVET (Echipa de Urgență Veterinară a Uniunii Europene) și DG SANTE (Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene). Din martie, restricția la export a fost prelungită nejustificat de două ori, până la 31 decembrie 2025. După toate demersurile făcute de autoritățile române pentru ridicarea restricției abuzive, a venit însă lovitura de grație. Comisia a decis încă o prelungire a restricțiilor la export, de data aceasta până la 30 iunie 2026. Halucinant este că, pentru un singur focar din luna martie 2025 și fără o revenire a pestei, Comisia Europeană a cerut României un screening național, adică probe și analize luate de la toate ovinele și caprinele de pe teritoriul țării. Măsura este una fără precedent, care nu a fost aplicată nici măcar în state unde această boală, dar și altele evoluează în părți importante din teritoriu, cum sunt Bulgaria și Grecia, de exemplu.

România, nimeni în drum

Nedreptatea și abuzul împotriva zootehniei românești au fost flagrante și explicate clar de către reprezentanții țării noastre. Cu toate acestea, toate statele UE au decis să voteze în favoarea măsurii și, implicit, împotriva României. State care s-au aruncat asupra României ca hienele asupra unui stârv, eliminând, cinic, orice fel de concurență.

”Noi am avut un singur focar și s-au luat măsurile legale, care au fost dublate de audituri din partea Comisiei, cu rezultate favorabile pentru România în gestionarea situației de acolo.

Însă Comisia Europeană ne-a solicitat un screening național, încă de la apariția focarului din Bihor, screening care are o valoare destul de costisitoare, de circa 10 milioane de euro, într-o evaluare intensivă în care să mergem aproape în fiecare localitate din țară și să testăm. Acest tip de măsură nu a fost luată nicăieri, este o măsură disproporționată, tocmai acesta este motivul pentru care, în ultimul Comitet permanent pentru plante, animale, alimente și furaje (SCoPAFF), din cadrul Comisiei Europene, din 16 decembrie, ședință lunară în care se dezbat probleme epidemiologice, eu am mers personal la întâlnire.

Însă România a fost singura țară care nu a votat o astfel de măsură, restul statelor votând pentru această decizie. Noi le-am spus că apreciem această măsură ca fiind una disproporționată și, cumva, specială pentru România”, ne-a declarat dr. Cristian Mortasivu, director general al Direcției Generale Sănătatea și Bunăstarea Animalelor din ANSVSA.

Testările nu au fost luate în considerare

Reprezentanții ANSVSA au transmis Comisiei Europene că nu sunt în măsură să facă un screening național, pentru că nu exista bugetul necesar. În schimb, România a făcut și a prezentat în SCoPAFF planul de monitorizare pe care l-a implementat, pentru că în toată perioada asta exporturile către țări terțe au funcționat fără bariere.

”Toate aceste exporturi au fost precedate de teste PCR și de serologie și am avut un număr impresionant de teste, pe centre de colectare pentru toată țara, care ar fi fost suficiente ca să argumenteze statutul de absență a pestei micilor rumegătoare de pe teritoriul național. Comisia Europeană nu a vrut să le ia în considerare, ci a vrut un program de sine stătător. Pentru 2026-2027, România a aplicat pentru un program de screening național cofinanțat cu 30%, însă banii o să-i primim destul de târziu, între 2 și 4 ani, așa că tot pe bugetul național o să fie o presiune. O să vedem, în funcție de bugetul pe care îl primim, cum o să reușim să facem acest screening”, ne-a mai precizat directorul general din ANSVSA, dr. Cristian Mortasivu.

Atacuri deliberate

Decizia inițială, potrivit căreia s-au instituit restricții la nivelul județului Bihor a expirat la un moment dat, restricțiile au fost ridicate, Bihorul și-a reluat comerțul liber pe teritoriul României și, la aproximativ 10 zile a reapărut o nouă decizie, care prelungea restricțiile de export, fără să existe niciun fundament, fără să mai existe un motiv real epidemiologic, vreun focar sau ceva, ne spun reprezentanții ANSVSA.

”Pur și simplu au apreciat că argumentația oferită de România pentru limitarea restricțiilor este insuficientă, deși nu am procedat cu nimic special în cazul acelui focar față de alte focare cu care România s-a confruntat. Aspect care a fost constatat și consemnat inclusiv de auditurile Comisiei, că măsurile au fost luate corespunzător, că nu am acționat superficial sau vreo măsură diferită. Așa cum, de exemplu, în cazul Bulgariei, este un focar în evoluție, în care nu au reușit să implementeze măsurile, pur și simplu animalele sunt lăsate în viață. Nu le-au ucis pentru că nu i-au lăsat fermierii bulgari. La noi, măsurile au fost luate ca la carte și tot degeaba”, a afirmat dr. Cristian Mortasivu, director general în cadrul ANSVSA.

Pe banii fermierilor

La testările pentru exporturile în țările terțe, banii au fost suportați de către fermieri, nu de la bugetul de stat. S-au făcut mii de teste, iar un test PCR era 300 lei, deși, la un moment dat, fermierii au cerut să plătească doar manopera și să-și cumpere ei propriiile kit-uri, iar pentru serologie, testul era în jur de 20 de lei. Din prețul pe care îl încasau la export, fermierii au suportat aceste costuri, ceea ce înseamnă o reducere a profitului. Chiar dacă am avut deschise piețele extra-UE, am fost privați de piața europeană, care reprezenta, cel puțin în perioada pre-pascală 30-40% din vânzări, semnalează reprezentanții ANSVSA.