Parlamentul UE a criticat dur Comisia Europeană, pe care a și acuzat-o, într-o Rezoluție adoptată de această instituție, că folosește standarde duble, atât în evaluarea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) din țările Uniunii, cât și în decizia de a bloca fonduri. Pe de altă parte, durata evaluării de către Comisie a cererilor de plată depuse de statele membre diferă considerabil de la un stat membru la altul, parlamentarii solicitând acesteia să asigure tratamentul egal al statelor membre.
Pe lângă jaloanele excesive și reformele antinaționale trecute în PNRR de către USR și PNL, România se confruntă și cu întârzieri sistematice în evaluarea îndeplinirii jaloanelor, cât și a onorării cererilor de plată de către Comisia Europeană. Deși timpul de implementare a investițiilor era oricum foarte scurt, Comisia a decis ca în 2024 România să nu beneficieze de niciun cent din PNRR, afectând grav absorbția fondurilor. Practica discriminatorie a Comisiei Europene a fost sesizată și de Parlamentul UE, care a criticat-o și a acuzat-o de evaluarea neuniformă a PNRR-urilor și de standarde duble.
Totodată, Parlamentul UE și-a exprimat îngrijorarea față de definiția neuniformă și diferită a jaloanelor și a țintelor, care diferă de la un PNRR la altul, după cum a raportat în mod constant Curtea de Conturi Europeană.
”Durata evaluării de către Comisie a cererilor de plată depuse de statele membre diferă considerabil de la un stat membru la altul, fiind necesară o mai mare transparență din partea Comisiei. Comisia Europeană trebuie să își accelereze evaluările și să asigure tratamentul egal al statelor membre, asigurându-se și condiții echitabile în întreaga UE pentru măsurile și indicatorii care se utilizează la evaluarea oricărui proiect MRR. În același timp, Comisia se bazează pe propriile metodologii atunci când calculează plățile parțiale și suspendările de fonduri și este regretabil că aceste metodologii au fost elaborate doar la doi ani de la începerea punerii în aplicare a MRR și fără consultarea Parlamentului”, se arată în Rezoluția adoptată de Parlamentul European.
Elemente discreționare
Parlamentarii semnalează că auditurile Curții de Conturi Europene au evidențiat mai multe cazuri în care au fost plătite fonduri, dar cerințele legate de îndeplinirea jaloanelor și a țintelor corespunzătoare nu au fost îndeplinite în mod adecvat. De asemenea, cadrul Comisiei pentru evaluarea „atingerii satisfăcătoare” a jaloanelor și a țintelor relevante conține elemente discreționare, cum ar fi „abaterea minimă de la o cerință” sau „întârzierile proporționale”, iar metodologia de stabilire a plăților parțiale nu explică valorile alese drept coeficienți, lăsând astfel loc de interpretări, astfel că este nevoie de clarificări suplimentare din partea Comisiei, se arată în Rezoluția Parlamentului UE.
Secretomanie generală
Documentul mai critică faptul că Parlamentul nu are niciun rol în elaborarea PNRR, nu este consultat cu privire la cererile de plată și nu i s-a oferit o imagine de ansamblu clară și verificabilă a stadiului de implementare a proiectelor și a plăților.
”Implicarea insuficientă a autorităților locale și regionale, a organizațiilor societății civile, a partenerilor sociali, a parlamentelor naționale și a altor părți interesate relevante în elaborarea, revizuirea sau aplicarea PNRR conduce la obținerea unor rezultate mai slabe în materie de politici, precum și la o asumare limitată a responsabilității. Mai mult, în elaborarea și punerea în aplicare a PNRR, unele state membre au favorizat în mod clar unele autorități locale și regionale sau părți interesate în detrimentul altora”, atrag atenția parlamentarii UE.
Se cere prelungirea termenului
Parlamentul UE a cerut o prelungire cu 18 luni a proiectelor mature din MRR, printr-o modificare a Regulamentului privind MRR prin codecizie, dacă este necesar.
Astfel, extinderea preconizată a proiectelor va fi realizată de Comisie în temeiul unor criterii de referință obiective, clare și echitabile. Totodată, parlamentarii îndeamnă statele membre să își intensifice eforturile de eliminare a blocajelor administrative și să asigure o capacitate administrativă suficientă pentru a accelera aplicarea MRR, având în vedere termenul din 2026, și pentru a evita concentrarea proiectelor MRR în regiunile și capitalele mai dezvoltate, permițând ca fondurile să ajungă la proiecte în regiunile cele mai vulnerabile, contribuind astfel la obiectivul de a consolida coeziunea socială, teritorială și economică a UE.
Ursula von der Leyen, acuzată că favorizează anumite state la distribuirea banilor din PNRR
