România, în pericol de blackout. Adio, eoliene! S-a schimbat modelul vântului

Centralele eoliene instalate în România devenit tot mai inutile de la an la an. Un raport al Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică avertizează că țara noastră a pariat pe ”calul greșit” când a investit în aceste capacități, din cauza schimbării condițiilor climatice și a modelului vântului, care a condus la o scădere accentuată și continuă a cantităților de energie livrate de eolian. Mai mult, previziunile Rețelei ENTSO-E sunt extrem de sumbre pentru această iarnă, previziuni care contrastează flagrant cu estimările optimiste ale autorităților de la noi.

Perspectivele de iarnă 2025-2026, realizate de ENTSO-E, Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică, arată o situație dramatică pentru România. Practic, este o avertizare asupra pericolului de blackout în țara noastră, care diferă foarte mult de previziunile optimiste ale autorităților române. ENTSO-E spune clar că s-a supraestimat capacitatea de flexibilitate, în condițiile în care importurile de energie sunt absolut incerte pe fondul unei scăderi generalizate a producției din regenerabile la nivelul UE.

Mai mult, presupunerea că o creștere a producției eoliene ar putea compensa contribuția redusă a lignitului nu este susținută de datele istorice românești, susține ENTSO-E. ”În ultimii ani, producția eoliană a României a înregistrat o tendință anuală naturală descendentă de aproximativ 1 TWh pentru aceeași capacitate, determinată în principal de schimbarea condițiilor climatice și ale modelului vântului, deoarece nu au fost impuse reduceri sau restricții de sistem. Prin urmare, producția viitoare de energie eoliană pentru iarna 2025-2026 este incertă și este posibil să nu fie o sursă fiabilă de energie pentru a atenua riscurile de adecvare”, se arată în raportul ENTSO-E.

Se reduc rezervele de apă

Simulările pentru Perspectiva de Iarnă 2025-2026 surprind efectul dezafectării unităților de lignit de la 1 ianuarie 2026, în conformitate cu calendarul de eliminare treptată a cărbunelui prevăzut în PNRR-ul și al României și în Planul de Restructurare CE Oltenia. În timpul analizei rezultatelor au fost observate unele riscuri potențiale de adecvare (marje epuizate), care au confirmat preocupările Transelectrica cu privire la provocările legate de securitatea energetică cel puțin pentru următoarea perioadă de iarnă, legate de marjele de rezervă mai mici decât în ​​sezoanele trecute și de o dependență crescută de importuri comparativ cu anii precedenți, în special în condiții meteorologice extreme sau în perioade cu cerere mare, combinate cu disponibilitate scăzută a generării de energie regenerabilă, semnalează ENTSO-E.

”Datorită complexității modelului la nivel european, simulările nu au inclus constrângeri operaționale specifice legate de hidrocentrale, cum ar fi constrângerile săptămânale ale rezervorului sau unitățile termice (timpul de pornire, timpul minim de funcționare și timpul minim de nefuncționare), presupunând astfel o flexibilitate supraestimată a capacității existente pentru a compensa capacitatea dezafectată pe bază de lignit. Efectul unei astfel de simplificări a modelului poate duce la o reducere progresivă a rezervelor de apă sau de gaze care va avea loc după 1 ianuarie 2026 pentru a acoperi deficitul”, atrage atenția ENTSO-E.

Importurile, incerte, exporturile către Moldova și Ucraina, obligatorii

Situațiile operaționale istorice au demonstrat că în timpul vârfurilor de sarcină de iarnă, fără generare solară și eoliană și în condiții de frig natural, problema adecvării se extinde la nivel regional sau UE și resursele de generare în întreaga regiune nu mai sunt disponibile, fiind utilizate de fiecare OTS pentru propria acoperire a sarcinii. În ciuda capacității de interconectare disponibile, energia de import (schimb) la nivel regional (european) are un grad ridicat de incertitudine, avertizează raportul. Pe lângă acest context, susține ENTSO-E, sistemul energetic românesc ar putea fi obligat (așa cum s-a observat recent) să ofere sprijin energetic de urgență Republicii Moldova și Ucrainei, în special în orele de vârf de cerere.

Totodată, în anii următori, în contextul unei potențiale retrageri a unităților de producere a energiei electrice pe bază de lignit, se așteaptă ca sistemul energetic românesc să fie expus unor provocări suplimentare, determinate de retragerea planificată a unei unități nucleare de la Cernavodă pentru prelungirea duratei de viață, combinată cu întârzieri în punerea în funcțiune a noilor unități de producere a energiei electrice pe bază de gaze, se mai precizează în raportul ENTSO-E.