VIDEO. Război total, cu acuzații interne la Curtea de Apel București, după documentarul Recorder. „Suntem terorizați” / Ținta este „de a crea haos controlat”

De la nivelul Curții de Apel București au apărut reacții publice, într-o conferință de presă extraordinară, după ancheta de presă a Recorder care a urmărit – sub forma unui documentar – problemele din justiție.

Până să înceapă conferința de presă și să vorbească șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie, o judecătoare de la CAB, a afirmat că susţine afirmaţiile judecătorului Laurenţiu Beşu – care apare în materialul de presă – ea reclamând situaţia „toxică şi încordată” din instituţie. „Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare”, a afirmat judecătoarea Raluca Moroşanu.

Judecătoarea Moroşanu reclamă o situaţie „toxică şi încordată”

„Am venit aici să îl susţin pe colegul Laurenţiu Beşu, tot ce a spus el acolo e adevărat, dacă va fi contrazis este o minciună. Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută de niciun fel”, a declarat judecătoarea Raluca Moroşanu.

Ea a reclamat situaţia „toxică şi încordată” din cadrul instanţei. „Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că ni se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine”, a mai afirmat judecătoarea.

Șefa CAB, Liana Arsenie, a făcut mai multe declarații. A afirmat, din start, că solicită verificarea tuturor acuzaţiilor aduse în ultima perioadă.

„Cerem public tuturor organismele să verifice toate acuzaţiile aduse şi să prezinte public rezultatul verificărilor. Nicio altă autoritate nu se poate erija în deţinătorul adevărului absolut”, a afirmat Liana Arsenie.

„Asistăm la o campanie de linșare mediatică a sistemului judiciar, cu o demonizare a magistraturii prin contestarea discreționară a oricărei forme de organizare judiciară, prin ridiculizarea sistemului judiciar, prin manipulare și minciună.

Folosesc ca voci oameni care acționează din impulsul eșecului profesional personal. Ținta este de a crea haos controlat. Acuzațiile domnului Beșu apar la momentul în care DNA trimite în judecată dosare grele. Se creează un mediu ideal pentru contestarea morală a oricărei soluții în astfel de dosare. Aceasta este rețeta clasică – distrugi încrederea în instituții înainte ca acestea să se pronunțe.” – a mai spus aceasta.

Șefa CAB, despre „cazul Vanghelie”

Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti a afirmat că „mistificarea” cea mai gravă din această serie o reprezintă alegaţiile privind direcţionarea dosarelor prin schimbarea arbitrară a compunerii completurilor.

„Aş începe cu cel mai important şi care a suscitat interesul media, anume cazul Vanghelie, care a avut următorul parcurs: s-a înregistrat la Curtea Apel Bucureşti la data de 4.8.2021. Cealaltă dată pe care o să o vedeţi 7.7.2015 este data înregistrării la instanţa de fond. Compunerea iniţială, pentru că şi aceste chestiuni au suscitat foarte multe discuţii în spaţiul media: judecătorul Voica Valerica, schimbare obiectivă ca urmare a înscrierii şi promovării unui concurs, judecător Gohoreanu Alina, schimbare obiectivă ca urmare a înscrierii şi promovării unui concurs”, a detaliat Liana Arsenie.

Ea a adus în discuție și motivele pentru care şi alţi judecători au fost schimbaţi din complet.

„Judecătorul Răileanu Cătălin, schimbare obiectivă ca urmare a solicitării sale de schimbare a parcursului carierei, decizie care a excedat voinţei conducerii Curţii de Apel Bucureşti.

Judecător Andreea Ionescu a fost mutată la cealaltă secţie penală din raţiuni de echilibrare a volumului de activitate, dinamica personalului la nivelul Curţii de Apel Bucureşti este foarte mare, volumul de muncă şi complexitatea cauzelor este foarte ridicat. (…) Decizia a fost luată având în vedere faptul că nu se administraseră probe, aşadar nu puteam să vorbim de vreo afectare a principiului continuităţii. Judecător Gargale Anastasia a fost delegată pentru o scurtă perioadă la Curtea de Apel Bucureşti, însă pe fondul restanţelor semnificative în motivarea hotărârilor de la Tribunalul Bucureşti, de unde a fost delegată, s-a impus neprelungirea delegării”, a transmis preşedintele Curţii de Apel Bucureşti.

Liana Arsenie a afirmat că în dosarul Vanghelie termenul de prescripţie s-a împlinit în 2017, cu patru ani înainte ca dosarul să ajungă la Curtea de Apel Bucureşti.

„În final, completul a fost stabil, iar cauza a fost soluţionată în privinţa inculpatului Vanghelie, dispunându-se o singură soluţie de prescripţie a răspunderii penale şi două soluţii de achitare. (…) Termenul general de prescripţie în privinţa infracţiunii de luare de mită s-a împlinit în anul 2017. În cadrul Curţii de Apel Bucureşti în apel dosarul a fost înregistrat în anul 2021. Judecătorii au arătat că, fiind o infracţiune simplă, chiar săvârşită în modalităţi alternative, termenul de prescripţie a curs de la data comiterii, adică din anul 2007, şi s-a împlinit în 2017, cu patru ani înainte de a fi înregistrat dosarul la Curtea de Apel Bucureşti”, a afirmat Liana Arsenie.