Statele Unite își exercită din nou puterea militară și economică în America Latină. Abordarea lui Trump echivalează cu o expresie modernă a Doctrinei Monroe: puterile externe nu sunt binevenite în emisfera vesticăStatele Unite își exercită din nou puterea militară și economică în America Latină. Donald Trump a trimis nave și trupe în sudul Caraibelor, amenințând că va bombarda ținte din Venezuela, într-o aparentă încercare de a-l forța pe Nicolas Maduro să demisioneze.
Potrivit The New York Times, Trump l-a recompensat pe „președintele său preferat”, Javier Milei din Argentina, cu un ajutor financiar de 20 de miliarde de dolari; a promis să „recupereze” Canalul Panama; a cerut Mexicului să adopte o poziție mai dură împotriva traficului de droguri și migrației; a făcut presiuni asupra Curții Supreme din Brazilia să renunțe la un proces împotriva fostului președinte Jair Bolsonaro; și a susținut candidatul conservator în cursa prezidențială din Honduras.
Abordarea liderului de la Casa albă echivalează cu o expresie modernă a Doctrinei Monroe: puterile externe nu sunt binevenite în emisfera vestică, așa-numita curte din spate a Americii.
Reacția la „Doctrina Donroe”, cum numesc anumiți analiști strategia lui Trump față de America Latină, a fost până acum moderată – și adesea chiar favorabilă. Multe națiuni care odinioară se opuneau ”imperialismului american” au îmbrățișat în mod deschis atenția reînnoită a administrației față de regiune.
Lista guvernelor asociate cu Trump include Republica Dominicană, unde trupele americane au intervenit între 1916 și 1924 și din nou între 1965 și 1966; Panama, locul invaziei americane din 1989; și Argentina, Ecuador și Guyana, printre altele.
Într-un sondaj recent, 53% dintre respondenții din America Latină au declarat că ar sprijini o intervenție militară a SUA în Venezuela.
Ce explică această relativă acceptare? Unii lideri se tem să nu ajungă ei înșiși în vizorul lui Trump. Pentru alții, în special pentru președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, țările lor sunt atât de dependente economic de Statele Unite încât nu au alte opțiuni. Un motiv principal pare să fie faptul că mulți latino-americani sunt de acord cu decizia lui Trump de a adopta o reacție mai dură împotriva bandelor și cartelurilor de droguri.
Jose Antonio Kast, favorit în turul doi al alegerilor prezidențiale din Chile, a promis că va construi o barieră la frontieră, similară cu cea a lui Trump, pentru a împiedica intrarea migranților, pe care îi consideră responsabili pentru creșterea criminalității.
Rodrigo Paz Pereira, primul președinte non-socialist al Boliviei din ultimele două decenii, a restabilit relațiile diplomatice cu Washingtonul.
Având în vedere că și figurile conservatoare se bucură de popularitate în sondajele pentru alegerile viitoare din Peru, Columbia, Costa Rica și Brazilia, este posibil de imaginat o Americă Latină care va fi aliniată cu Trump peste un an.
