Guvernul vrea să amaneteze viitoarele reactoare nucleare. Energia produsă, direcționată către un megaproiect de inteligență artificială

Energia produsă de viitoarele reactoare nucleare 3 și 4 de la Cernavodă, care ar fi trebuit să combată dependența de importuri, va fi utilizată exclusiv pentru o gigafabrică de inteligență artificială, care va fi construită în România. Consumul fabricii va fi de circa 1.500 MWh, ceea ce înseamnă o perpetuare a deficitului de energie în bandă al țării și o menținere a prețurilor ridicate. Investiția se va ridica la 5 miliarde de euro, iar o mare parte din bani va veni din împrumuturi.

Proiectul gigafabricii de inteligență artificială, anunțat de Guvernul Bolojan, vine ca răspuns la solicitarea Comisiei Europene  de consolidare a poziției UE în acest domeniu.  Dacă proiectul va fi selectat de Comisia Europeană, acesta va beneficia de granturi de la UE, dar și de investiții private și alocări de la bugetul de stat. Chiar dacă nu va fi selectat acest proiect, autoritățile române spun că îl vor face oricum și că vor încerca să obțină finanțare, cel mai probabil din împrumuturi externe, dar și de la investitori privați.

Gigafabrica de 4-5 miliarde euro

Guvernul a prezentat la Bruxelles, ca punct forte al dezvoltării gigafabricii în România, amplasarea în proximitatea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, care urmează a fi construite, dar și la Doicești, unde reactoarele modulare americane bat pasul pe loc. ”Proiectul Național Black Sea AI Gigafactory va necesita o investiție de 4-5 miliarde euro și va fi operațional spre sfârșitul anului 2028”, se arată într-un Memorandum aflat pe masa Guvernului și semnat de miniștrii Energiei și Finanțelor.

Care sunt problemele?

Problemele sunt însă legate de faptul că reactoarele 3 și 4 ar putea fi gata abia în 2031, ceea ce înseamnă că cei 1.500 MWh necesari funcționării gigafabricii vor fi luați din sistemul energetic. Pe de altă parte, energia care va fi produsă de cele două reactoare ar fi trebuit să acopere deficitul major de energie al țării, cauzat de închiderea iresponsabilă a termocentralelor pe cărbune. Cum alimentarea celor peste 100.000 de acceleratoare ale gigafabricii de inteligență artificială trebuie făcută fără întreruperi, energia regenerabilă intermitentă, spre care s-a orientat România, este nefolositoare.

Ce spune Guvernul?

Proiectul gigafabricii prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații distincte: Cernavodă (Faza I) şi Doiceşti (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală şi acces la conectivitate internațională. Proiectul va fi alimentat de un mix energetic de până la până la maxim 1.500 MW, poziționând România drept un centru strategic pentru calculul de înaltă performanță, respectând mediul, cu energie nucleară fără emisii de carbon. Ceea ce înseamnă că mixul energetic nu e niciun mix, ci doar energie nuclear.

”Propunerea României este unică la nivel european prin facilităţile oferite: Cernavodă beneficiază de alimentare directă din surse nucleare şi de infrastructură digitală conectată la noduri europene majore prin fibră optică şi cabluri submarine, în timp ce Doiceşti oferă un sit industrial cu potenţial de co-localizare SMR, răcire hibridă şi integrare în reţeaua naţională de comunicaţii de mare viteză”, se precizează în Memorandum.

De unde vin banii?

Potrivit semnatarilor Memorandumului, proiectul National Black Sea AI Gigafactory va necesita o investiție de 4-5 miliarde euro, iar autoritățile publice, atât la nivelul UE cat si la nivel național, pot finanța până la 35% din total, majoritatea finanțării fiind necesar să fie mobilizată prin parteneri/investitori privați, băncile naționale de dezvoltare (în cazul României BID) și investitori instituționali. ”Contribuția publică necesară în cadrul proiectului se va încadra în cheltuielile bugetare care să asigure respectarea angajamentelor României în conformitate cu Planul fiscal pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană”, susțin reprezentanții Guvernului.